Imperiul arboricol al silvicultorilor din Tinca îşi schimbă trena rubinie cu cămaşa multicoloră a primăverii, care îmbracă acum pădurile din lunca Crişului Negru, trecând până departe, peste dealurile şi colinele piemonturilor vestice. Miile de hectare de foioase şi conifere "se aliniază" în faţa ocolului silvic, unde tronează frumosul parc dendrologic, compus din arbuşti ornamentali, brad, pin, duglaz, larice şi foioase amestecate, oferind pentru vizitatori un aspect de staţiune. Despre activitatea lucrătorilor pădurilor seculare, cu pasiune, pricepere şi multă căldură, ne vorbeşte inginerul Moisa Mader, şeful Ocolului Silvic Tinca. În cadrul lunii pădurii din acest an, ocolul a livrat 400.000 puieţi din speciile: stejar pedunculat şi roşu, cer, frasin, paltin, cireş şi salcâm, către beneficiarii din judeţele Timiş şi Arad, precum şi pentru ocoalele silvice din Oradea, Beiuş şi Marghita. Pe raza Ocolului Silvic Tinca vor fi plantaţi înca 100.000 de puieţi proveniţi din pepinierele de la Lunca Gurbediului şi Cighid. Urgenţa acestor zile o constitule campania de împăduriri pe cele 10,5 ha şi de completare a arboretului uscat din plantaţiile mai vechi, tot pe 10 hectare. O suprafaţă de 7 hectare va fi plantată în pădurile din proprietatea comunelor limitrofe Tincăi, iar 3,5 hectare, în pădurile statului. Un număr important de puieţi a fost vândut şi persoanelor particulare din diferite localităţi bihorene. Suprafaţa de peste 10.000 hectare de pădure îngrijită de silvicultorii din Tinca este protejată cu multă responsabilitate profesională, pricepere şi dăruire sufletească. "Aurul verde" din cele cinci districte este vegheat de cei 31 de pădurari, până la realizarea stării "de masiv a viitorului arboret". După plantare, se derulează cu succesiune specifică o serie de operaţiuni silvice de îngrijire, menite să promoveze exemplarele viguroase. Atracţia turistică a acestor locuri este Poiana cu narcise, din pădurea Goronişte - Gurbediu, în suprafaţă de 2 ha. Aria este protejată în special pentru pâlcurile de narcise, care cresc aici la cea mai joasă altitudine din ţară: 120-130 m. Silvicultorii din Tinca ştiu că datorită pădurii aerul şi apele vor fi mai curate, pământul mai sănătos, clima mai echilibrată, iar vietăţile sălbatice vor continua să-şi găsească adăpost şi hrană sub pavăza codrului, care, aşa cum spune proverbul, este frate cu românul.