Pentru că la Oradea era linişte în perioada revoluţiei, o parte a celor aflaţi în slujba Armatei, Securităţii sau Miliţiei au fost trimişi în ajutorul colegilor din Arad, Timişoara sau Cluj-Napoca, unde evenimentele scăpase de sub control. Printre aceştia s-au aflat câţiva agenţi ai Securităţii care au acţionat la Timişoara, Arad, dar şi pe drumul dintre Arad şi Timişoara, în punctele în care străinii făceau bişniţă. Împotriva revoluţionarilor a fost trimis şi actualul şef de Stat Major al Armatei, generalul Eugen Bădălan. Acesta era maior în decembrie 1989, fiind şef de Stat Major şi locţiitor al comandantului Diviziei Mecanizate din Oradea. "Marş din faţa mea, că te împuşc!" Fostul maior Eugen Bădălan a fost transferat de la Iaşi la Oradea, ca şef de stat major de Divizie, iar omologul său de la Oradea a fost trimis la Iaşi. După transferarea la Oradea, ofiţerul a avut misiunea să se deplaseze de la Oradea la Arad şi Timişoara. Unul dintre conducătorii revoluţionarilor din Arad, actorul Valentin Voicilă, spune că, în după-amiaza zilei de 21 decembrie, revoluţionarii au încheiat în stradă un pact cu militarii, prin care fiecare parte se angaja să nu atace şi să nu se comporte violent. Răspunsul ar fi venit imediat: "Marş din faţa mea, că te împuşc, pentru că eu am depus jurământul pe steagul cu stemă". Actualul şef de stat major ar fi intrat în conflict şi cu unii dintre ofiţerii din Arad, cărora le-a ordonat să tragă asupra manifestanţilor. În unele oraşe, printre care se numără Arad şi Timişoara, o parte a armatei, în primul rând, cei aflaţi în stradă, a trecut de partea revoluţionarilor. Nu acelaşi lucru se poate spune despre unii ofiţeri "de rang înalt", care dădeau ordine din interiorul birourilor şi care au stat în expectativă până în momentul în care Ceauşescu a fugit. Se presupune că şi actualul general Bădălan ar fi trecut de cealaltă parte a baricadei doar după fuga lui Ceauşescu. Epoleţi pătaţi cu sânge În ultimii 15 ani, armata s-a îmbogăţit cu un număr apreciabil de generali, destul de mare, de altfel, pentru o perioadă de pace. Toţi aceştia erau în, "momentul" decembrie `89, maiori sau, cel mult, colonei, oameni care înainte de fuga lui Ceauşescu au încercat pe toate căile reprimarea revoluţiei. Mircea Mureşan, fost maior în cadrul Diviziei Mecanizate Olteniţa, a băgat groaza în bucureşteni pe 21 şi 22 decembrie ?89 cu TAB-urile din dotare. Acum este general de armată. Oamenii lui Stan Stângaciu, fost comandant al Brigăzii 11 din Comandamentul Trupelor de Securitate, cu grad de colonel, au constituit o componentă de bază a dispozitivului de represiune din Bucureşti. A devenit general după 1990 şi timp de câţiva ani a fost comandantul Jandarmeriei române. Toma Zaharia era în 1989 şeful unei secţii de miliţie din Capitală, în care au fost maltrataţi manifestanţii reţinuţi înainte de fuga lui Ceauşescu. Devenit general, a fost promovat în Ministerul de Interne. În schimb, majoritatea ofiţerilor care au fraternizat cu revoluţionarii au fost trecuţi în rezervă.