Intrarea în vigoare, începând cu 1 octombrie, a noilor reglementări privind ieşirea din ţară a cetăţenilor români a produs un haos total în rândul celor care au dorit să părăsească ţara, în doar trei zile, numărul românilor întorşi de la frontierele de vest a ţării ridicându-se la 1.700. Ghidul, cuprinzând noile condiţii de călătorie în străinătate, distribuit în punctele de trecere a frontierei, nu s-a dovedit util pentru români, informaţiile parvenindu-le acestora abia în vamă, adică mult prea târziu. Ceea ce trebuia să fie o modificare benefică pentru turiştii români s-a dovedit, până la urmă, a fi mai mult o măsură de îngrădire a dreptului la liberă circulaţie. Sub pretextul că românii nu vor mai trebui să aibă asupra lor sume mari în valută, autorităţile dau cu o mână şi iau cu două, celor care doresc să călătorească în străinătate cerându-li-se acum teancuri de documente justificative, greu de procurat. Încă din primele zile de la intrarea în vigoare a noilor reglementări, mii de români au fost întorşi de la graniţă, pentru că nu îndeplineau condiţiile de ieşire din ţară. Practic, în trei zile, nu au putut ieşi prin punctele de trecere a frontierei din vestul ţării peste 1.700 de persoane. Conform declaraţiilor conducerii DPF Oradea, în Punctul de trecere a frontierei Borş, situaţia nu a fost deloc mai bună, sute de oameni fiind nevoiţi să renunţe la călătoria în străinătate până când vor putea pune la dispoziţia poliţiştilor de frontieră toate documentele justificative, adică o invitaţie din partea unei persoane stabilite în ţara în care urmează să călătorească sau să facă dovada fiecărei nopţi de cazare şi să arate că rezervările făcute au fost confirmate de hotelul unde urmează să locuiască. Mai mult, chiar dacă deţin o invitaţie, românii s-ar putea trezi că nu pot să iasă din ţară decât dacă documentul este tradus în româneşte şi legallizat de un notar spaniol. În judeţul Bihor, sute de persoane practică genul de comerţ ce presupune achiziţionarea din Ungaria a diferitelor mărfuri care mai apoi sunt revândute la preţuri mai mari, la vecini, rude sau chiar în pieţele din judeţ. Pe lângă faptul că îşi făceau cumpărăturile în ţara vecină, pentru mulţi bihoreni comercializarea bunurilor achiziţionate din Ungaria a devenit un mijloc de supravieţuire. O dată cu noile reguli de ieşire din ţară, însă, graniţele s-au închis şi pentru această categorie de persoane, fiind greu de crezut că vânzătorii maghiari vor merge la notar pentru a le face invitaţii românilor. Astfel, noul regulament de ieşire din ţară îi va aduce pe unii la sapă de lemn, iar pe alţii îi va obliga să apeleze la agenţiile de turism, singurele care percep plata serviciilor de cazare în avans, în acest caz nemaifiind nevoie de o invitaţie.