Peşterile şi falezele din localitatea bihoreană Şuncuiuş au fost luate cu asalt, săptămâna trecută, de zeci de medici, rezidenţi, studenţi şi speologi, în cadrul celei de-a doua ediţii a Şcolii de Medicină Montană organizată în România. Stagiul de Tehnica Speologiei Alpine şi Medicină Montană a reunit 15 medici rezidenţi în medicina de urgenţă din mai multe centre universitare ale ţării, care s-au pregătit, alături de medicii specialişti şi speologii bihoreni, pentru salvările din peşteri. Cursanţii au învăţat să fie autonomi pe coardă şi să coboare în subteran, având astfel posibilitatea ca, în viitor, în cazul unui accident, să ajungă la victimă în timp util, fără să mai aştepte ca pacientul să fie adus la suprafaţă de salvatorii montani.

Şcoala de Medicină Montană, unică în România
Asociaţia SARTISS, în parteneriat cu Asociaţia Română de Educaţie Speologică, Serviciul Public Salvamont-Salvaspeo Bihor, Universitatea Oradea, Colegiul Medicilor din Bihor şi Consiliul Judeţean Bihor, a organizat, săptămâna trecută, la Şuncuiuş, cea de-a doua ediţie a Şcolii de Medicină Montană şi Tehnica Speologiei Alpine (STEAMM). La eveniment, desfăşurat sub patronajul Federaţiei Române de Speologie, au participat 15 medici de medicină de urgenţă din majoritatea centrelor naţionale de pregătire a specialităţii (Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, Târgu Mureş, Bucureşti, Oradea). Potrivit organizatorilor, obiectivul principal al Şcolii de Medicină Montană este familiarizarea medicilor urgentişti cu tehnicile de parcurgere a traseelor montane dificile şi accesul în zone şi situaţii speciale. Pe parcursul stagiului au mai fost abordate aspecte atât teoretice, cât şi practice ale salvărilor montane şi patologiei de altitudine.
Prin abordarea sa interdisciplinară, precum şi prin faptul că se creează oportunitatea dobândirii unor cunoştinţe şi abilităţi deosebite pentru viitorii salvatori, STEAMM este unică în România.


Rezidenţii, iniţiaţi în salvările subterane
Medicii rezidenţi aflaţi săptămâna trecută la Şuncuiuş au făcut pentru prima dată "cunoştinţă" cu hamurile, coarda, carabinierele sau blocatoarele, învăţând de la monitori ce sunt toate aceste elemente şi cum se utilizează. După ce şi-au însuşit cunoştinţele teoretice cu privire la echipament, cursanţii au pus în practică tehnicile învăţate. "Primele exerciţii tehnice au fost la suprafaţă, iar din cea de-a treia zi, au intrat în subteran. Zilnic, partea tehnică a durat opt ore, după care au urmat alte trei, patru ore de pregătire teoretică atât din punct de vedere al intervenţiei subterane, dar şi din punct de vedere al patologiei montane. Fiecare prezentare a avut un lector cu experienţă în domeniu, iar cei trei monitori, Lucian Nistor, Tudor Rus şi Adrian Condaci, au reuşit, într-un interval destul de scurt, să îi aducă la un nivel acceptabil, de la care pot porni. Este doar un prim pas în pregătirea lor, cei care vor dori să continue urmând să fie cooptaţi de CORSA sau de serviciile Salvamont din judeţele din care provin", a declarat coordonatorul proiectul, dr. Hadrian Borcea, preşedintele SARTISS. Astfel, cu ajutorul specialiştilor, după numai o săptămână, rezidenţii au dobândit capacitatea de a fi independeţi "pe coardă", ceea ce înseamnă că, la nevoie, vor putea ajunge la o victimă fără să mai aştepte ca salvatorii să o aducă la suprafaţă, lucru de care poate depinde chiar viaţa accidentatului.


Intervenţie în peşteră
Pentru cei 15 medici rezidenţi participanţi la Şcoala de Medicină Montană, stagiul s-a încheiat cu un exerciţiu de salvare din subteran, din peştera Bătrânul. Alături de membrii CORSA, medicii au fost împărţiţi în cinci echipe şi au intrat, pe rând, în peşteră. Potrivit scenariului, victima a suferit leziuni la membrele superioare şi coloană. După aproximativ cinci ore, accidentatul a fost evacuat în siguranţă, beneficiind în tot acest timp de asistenţă medicală. "Medicii rezidenţi au cărat targa, au echipat victima şi au pregătit-o în vederea deplasării, participând astfel la exerciţiul de salvare. Au avut ocazia să vadă ce înseamnă o intervenţie", a precizat dr. Hadrian Borcea. La finalul stagiului, participanţii au fost evaluaţi şi cei mai mulţi au primit un brevet recunoscut de către Federaţia Română de Speologie şi de către Colegiul Medicilor. Din cei 15 participanţi, 13 au reuşit să treacă cu brio de primul stagiu, doar doi dintre ei abandonând în ultimele două zile.
Brevetul TSA 1 este primul nivel în sistemul educaţional al Federaţiei Române de Speologie. În plus, din punct de vedere medical, participanţii au obţinut o diplomă acordată de SARTISS, asociaţie acreditată de Colegiul Medicilor să desfăşoare astfel de forme de pregătire.

În cazul salvărilor din zona montană suportul tehnic al echipelor medicale este asigurat de Serviciile Salvamont. În majoritatea situaţiilor, întreaga acţiune este încredinţată salvamontiştilor, aceştia transportând victimele până la un punct de întâlnire cu echipele medicale de intervenţie. În cazul pacientului critic, care necesită mijloace avansate de susţinere a funcţiilor vitale, intervalul de timp necesar joncţiunii cu echipele medicale poate fi fatal. Din aceste motive, specialiştii în medicina de urgenţă şi salvatorii montani bihoreni au decis să pună bazele şcolii de medicină montană astfel încât victima să beneficieze permanent de asistenţă calificată atât din partea salvamontiştilor, cât şi din partea medicilor.