7% dintre profesori din sistemul universitar recunosc că au luat şpagă, în timp ce doi studenţi din zece se plâng că la facultate le-au fost cerute cel puţin o dată cadouri, bani sau servicii. Aceasta este una dintre datele relevate de studiul "Sistemul universitar românesc - Opiniile cadrelor didactice şi ale studenţilor", lansat, ieri, de Fundaţia Soros România. Cercetarea mai arată că 70% din profesori consideră că învăţământul superior românesc este la fel de bun ca şi cel din Vestul Europei, în timp ce doar 59% dintre studenţi sunt de acord cu această evaluare. Patru profesori din zece consideră că universităţile nu se bucură de o autonomie universitară reală şi că Ministerul Educaţiei deţine încă un control prea mare asupra universităţilor. În acelaşi procent, profesorii declară că mai au un al doilea loc de muncă, în afara activităţii din universitatea unde sunt încadraţi. Aproape jumătate dintre profesori lucrează în cercetare sau predau şi la alte universităţi. De asemenea, o treime activează pe piaţă, fie ca salariaţi, fie ca patroni. "Este posibil ca, la fel ca în cazul învăţământului preuniversitar, ocuparea unei poziţii în sistemul universitar să constituie pentru tinerii absolvenţi (cu precădere pentru cei de sex masculin) doar o soluţie de tranzit. Salariile mici, dotările meschine şi şansele reduse de avansare rapidă îi pot determina pe aceştia să se reorienteze şi să opteze pentru o slujbă mai bine plătită în afara domeniului academic", se spune în raport. În ceea ce-i priveşte pe studenţi, aproape un sfert spun că au un loc de muncă, iar aproape jumătate (43%) ar vrea să se stabilească în altă ţară. De asemenea, majoritatea studenţilor provin din mediul urban, doar 11% fiind născuţi în mediul rural. Profilul studentului care are mai multă încredere decât ceilalţi în şansele pe care i le dă educaţia este destul de puternic conturat: el vine din familii mai bine educate, mai avute, dispune de mai mulţi bani de buzunar, studiază într-o universitate mai veche, cu peste 10.000 de studenţi, şi este într-un an de studiu mai mare. 81% dintre cadrele didactice intervievate consideră că studenţii vin la facultate slab pregătiţi din liceu, iar jumătate dintre profesori consideră că studenţii lor sunt în mică sau în foarte mică măsură interesaţi să înveţe. 48% dintre studenţi şi doar 28% dintre cadrele didactice consideră că învăţământul privat este cel puţin la fel de bun ca învăţământul de stat. Pe de altă parte, 22% dintre studenţii din România declară că cineva de la facultate le-a cerut, cel puţin într-o situaţie, cadouri, bani sau servicii, iar 13% dintre studenţi declară că au dat curs acestor cereri cel puţin o dată. Aproximativ aceeaşi pondere a cadrelor didactice (23%) declară că li s-au oferit bani/cadouri/servicii de către studenţi. 7% dintre cadrele didactice care declară că le-a fost oferită mită recunosc şi faptul că au acceptat-o (aproximativ 2% din totalul cadrelor didactice). Raportorii notează că "au fost foarte multe refuzuri de a participa la cercetare din partea profesorilor, motivul principal fiind întrebările legate de corupţie. Unii profesori completau chestionarul, ca apoi, când ajungeau la aceste întrebări, să refuze să continue chestionarul sau să îl returneze. Au fost profesori care, cu toate că ştiau cazuri de acest gen, nu au vrut să le menţioneze în chestionar, temându-se de reacţia decanului. Aprobarea decanului - mai exact lipsa acesteia - a fost un alt motiv invocat de profesori pentru a nu participa la cercetare; au fost facultăţi în care operatorii au fost nevoiţi să solicite mai întâi acordul decanatului, deşi au explicat că este vorba de un chestionar anonim, individual şi întrebările se referă la opinia respondenţilor, fără legătură cu ierarhia universitară". Aproape jumătate dintre cadrele didactice care au participat la cercetare susţin că se întâlnesc des sau foarte des cu lucrările plagiate. Ponderea creşte la 54% în universităţile private şi scade la 37% în cele de stat. Plagiatul este raportat semnificativ mai des de profesori din universităţile mari din punct de vedere al numărului de studenţi. În multe dintre universităţile vestice, plagiatul descoperit este echivalent cu sancţiuni drastice, mergând adesea până la exmatriculare. Cercetarea cantitativă a avut loc în cursul lunii mai 2007 şi a constat în două sondaje de opinie reprezentative pentru cadrele didactice, respectiv pentru studenţii din învăţământul superior, public şi privat. Marja de eroare este de ± 3,1% în ceea ce priveşte eşantionul de cadre didactice, respectiv de ± 2,8% în ceea ce priveşte eşantionul de studenţi. Culegerea şi introducerea datelor au fost asigurate de The Gallup Organization Romania. Studiul reprezintă o analiză a percepţiilor privind mediul universitar românesc, prin prisma răspunsurilor date de peste 1.000 de cadre didactice şi peste 1.100 de studenţi la întrebări legate atât de propria persoană, cât şi de organizarea şi funcţionarea sistemului universitar, autonomia universitară, corupţia academică şi procesul educaţional.