Ieri, la ora 15.00, în holul de la intrarea Muzeului Ţării Crişurilor, a avut loc deschiderea festivă a unei expoziţii foto, moment ce a marcat debutul manifestărilor Zilelor Speologiei Bihorene, care se desfăşoară în perioada 15-17 aprilie. Tot ieri, de la ora 16.00, a avut loc vernisajul expoziţiei intitulate "Speologia în Bihor", de echipament speologic şi istoric al cluburilor de speologie din judeţul Bihor, iar jumătate de oră mai târziu a fost lansată cartea "Călător în lumea lui Hades", aparţinând lui Lucian Buşu. În deschiderea manifestărilor "Zilelor Speologiei Bihorene", au luat cuvântul directorul Muzeului Ţării Crişurilor, Aurel Chiriac, preşedintele Clubului de Speologie "Cristal" Oradea, Adrian Kondacs, şi preşedintele Federaţiei Române de Speologie, Viorel Lascu, care a remarcat faptul că este pentru prima dată când în România se întrunesc toate cluburile de speologie dintr-un judeţ într-o acţiune comună. Manifestările prilejuite de "Zilele Speologiei Bihorene" au fost organizate de Clubul de Speologie "Cristal" Oradea, în parteneriat cu Muzeul Ţării Crişurilor şi Fundaţia Life, în colaborare cu reprezentanţii celorlalte cluburi din Oradea şi judeţ şi Formaţiunea Salvamont Oradea. Potenţialul turistic carstic al judeţului Bihor În peisajul carstic al României, potrivit speologilor, judeţul Bihor se detaşează net prin numărul şi dezvoltarea cavităţilor subterane, cât şi prin diversitatea faunei cavernicole. "Unităţile cele mai importante sunt Munţii Bihor şi Munţii Pădurea Craiului, iar în 1919, acest fapt a constituit punctul de sprijin al argumentaţiei prin care Emil Racoviţă şi-a susţinut propunerea de a înfiinţa la Cluj-Napoca primul institut de speologie din lume, chiar în imediata vecinătate a acestor zone", a amintit Ionuţ Laţcu, membru al Clubului "Cristal" din Oradea. Pe teritoriul judeţului Bihor se găsesc peste 3.500 de peşteri verticale şi orizontale. Dintre aceste cavităţi, doar cinci peşteri sunt amenajate şi accesibile turiştilor, şi anume Peşterile: Urşilor, Meziad, Unguru Mare, Vadu Crişului şi Vântului. Alte 22 de cavităţi sunt declarate arii naturale protejate conform legii, ele aflându-se în custodia cluburilor de speologie sau a unor instituţii, care se ocupă de cercetarea lor. Celelalte peşteri sunt deschise, însă doar unele dintre acestea sunt protejate natural, din cauza dificultăţilor tehnice care se întâlnesc în mediul subteran, încă de la intrarea în cavitate. "Atractivitatea peşterilor se datorează în mare masură ineditului formei în sine. Aceasta, deoarece lungimea, lăţimea şi înalţimea primesc în subteran o consistenţă concretă. Majoritatea elementelor de detaliu ce alcătuiesc sistemul morfo-hidrografic subteran nu au corespondent în peisajul de la exterior", ne-a spus Dorin Lazăr, alt membru al clubului, care a mai explicat că potenţialul de atractivitate este dat de o întreagă serie de însuşiri creative, printre care, cele mai importante sunt: amploarea cavernamentului, săli şi galerii de mari dimensiuni, hornuri şi puţuri spectaculoase, bogăţia, varietatea şi amploarea formaţiunilor: stalactite, stalagmite, coloane, gururi etc., de varietatea morfologiei structurale, de prezenţa gheţii fosile, a lacurilor, a cascadelor şi a râurilor subterane şi, nu în ultimul rând, a vestigiilor paleontologice şi arheologice. Cea mai lungă cavitate şi record naţional de adâncime Cea mai lunga cavitate din România este Peştera Vântului din localitatea Şuncuiuş (Munţii Pădurea Craiului), din judeţul nostru. Totalitatea lungimilor galeriilor acestei cavităţi însumează peste 50 de kilometri. Peştera se afla în custodia Clubului Speologilor Amatori din Cluj Napoca şi a fost descoperită în aprilie 1957, când un bătrân localnic i-a povestit speologului amator Bella Bagameri de existenţa unei găuri prin care sufla un curent de aer rece. Cavitatea este structurată pe patru nivele de galerii, dintre care cel inferior este activ. "Judeţul Bihor deţine şi recordul naţional de adâncime, prin Avenul V5, situat în zona Vărăşoaia - Padiş, din Munţii Bihor. Avenul are în prezent o denivelare negativă de - 642 metri, fiind rodul muncii de aproape 20 de ani a echipei Vărăşoaia Team, coordonată de Clubul de Speologie ?Z?, din Oradea. Cavitatea este în curs de explorare, pănă în prezent fiind cunoscută doar o mică parte din potenţialul total al peşterii", a mai spus Ionuţ Laţcu. De amintit şi Peştera Ciur Izbuc, situată în zona Roşia, cavitate în care au fost descoperite peste 400 de urme ale omului preistoric imprimate în solul argilos. Tot aici au fost descoperite numeroase urme ale existenţei ursului de peşteră, ursus spaeleus, în coexistenţă cu omul preistoric. Una dintre zonele de mare atracţie turistică, datorită fenomenelor carstice, este zona Padiş. Cetaţile Ponorului se remarcă prin portalul impresionant şi imensitatea galeriilor subterane, în timp ce Gheţarul Focul Viu adăposteşte un bloc de 25.000 metri cubi de gheaţă, fiind al treilea din România ca mărime. O alta regiune importantă din punct de vedere speologic este Defileul Crişului Repede, în zona Şuncuiuş - Vadu Crişului, ce adăposteşte peste 100 de cavităţi, considerată fiind arie naturală protejată. Cele mai multe peşteri cu peste 10 kilometri lungime "Aproape 30% din totalul peşterilor din judeţul Bihor sunt peşteri verticale, ce necesită o bună pregătire tehnică şi fizică şi echipament de explorare adecvat", a precizat Dorin Lazăr. Munţii Pădurea Craiului ocupă locul al treilea în România ca suprafaţă carstificabilă. Dintre cele 10 peşteri din România care depăşesc 10 kilometri lungime, cinci se găsesc pe teritoriul judeţului Bihor. Este vorba de Peşterile: Vântului, care are 50 kilometri lungime şi se află în Munţii Pădurea Craiului, Valea Rea, care se întinde pe 20 de kilometri, fiind situată în Munţii Bihor, Ciur Ponor - Topliţa de Roşia, cu 17 kilometri lungime, din Munţii Pădurea Craiului, sistemul carstic Zăpodie - Peştera Neagră, care are o lungime de 12 kilometri, din Munţii Bihor şi Cornilor, cu 10,2 kilometri lungime, din Munţii Pădurea Craiului. Cinci cluburi şi peste 100 de speologi În prezent, în judeţul Bihor, există cinci cluburi de speologie: "Cristal" "Crysis" şi "Z", din Oradea, "Czaran Gyula", din Tinca, şi "Speodava" Ştei, în care activează peste 100 de speologi. Prima grupare organizată în judeţul nostru a fost Clubul de Speologi Amatori Oradea, la începutul anilor `70, care ulterior a fuzionat cu Clubul de Speologie "Z" Oradea. 11 ani mai târziu, a luat fiinţă Clubul de Speologie "Cristal" Oradea, iar în 1973 s-a constituit, tot în Oradea, Clubul de Speologie "Z", la iniţiativa lui Liviu Vălenaş, care coordona un grup de speologi ce explorau Peştera Zăpodie, numele clubului provenind de la iniţiala celui al peşterii. Principalele zone de lucru ale acestor cluburi de speologie sunt, în general, Munţii Pădurea Craiului şi Munţii Bihor. Cluburile sunt afiliate Federaţiei Române de Speologie, înfiinţată în mai 1994. Anual se organizeaza un congres naţional de speologie unde sunt prezentate realizarile cluburilor de speologie din România. În acest an, congresul va fi găzduit de judeţul Bihor, în zona Roşia, în organizarea Clubului de Speologie "Cristal" Oradea.