Împrumutând obiceiul de la occidentali, românii sărbătoresc Ziua Sfântului Valentin, trimiţând felicitări, flori şi mesaje de dragoste persoanelor iubite, exprimându-şi dragostea şi afecţiunea. Valentine`s Day naşte însă controverse în România. Cei care au inventat sărbătoarea au fost americanii. În ultimii 10 ani, Ziua Sfântului Valentin a prins în majoritatea ţărilor europene, printre care şi România. La noi, biserica ortodoxă luptă împotriva acestei sărbători. Românii au Dragobetele, sunt de părere etnologii. Până la urmă, Sfântul Valentin a ajuns să fie sărbăorit şi la noi. Tinerii au găsit un nou motiv de a petrece. Sărbătoarea a căzut cum nu se putea mai bine şi pentru patronii localurilor, luna februarie fiind socotită "moartă" până în urmă cu ceva timp. Sărbătoarea, mai veche decât Sfântul Valentin Sărbătorirea zilei Sfântului Valentin îşi are originea, de fapt, în Roma antică. Se cunoaşte o sărbătoare romană, Lupercalia, pe data de 15 februarie. Acest vechi festival reprezenta sărbătorirea fertilităţii şi era ţinută în onoarea a doi zei romani, Juno şi Pan. Cu această ocazie, tinerii obişnuiau să trimită mesaje de dragoste tinerelor necăsătorite. Înainte, ziua Sfantului Valentin se numea Ziua nunţii păsărilor. Se credea că păsările îşi aleg perechea şi încep să se reproducă la mijlocul lunii februarie. Valentin oficia căsătorii în secret Până la urmă, Sfântul Valentin "şi-a ales ziua morţii sale" cum nu se poate mai bine. Se spune că împăratul Claudius al II-lea nu reuşea să-şi adune oastea pentru că bărbaţii refuzau să se înroleze. Împăratul credea că motivul era acela că bărbaţii romani nu voiau să îşi părăsească soţiile. Din cauza acestui fapt, împăratul a interzis logodnele şi nunţile în Roma. Un preot creştin, pe nume Valentin, neputând răbda pierderea sufletească a tinerilor, a cununat în secret perechile. Când împăratul Claudius a aflat că preotul Valentin a nesocotit hotărârea sa, l-a întemniţat. Pe timpul încarcerării, Sfântul Valentin s-a împrietenit cu Julia, o tânără oarbă. Sfântul Valentin a murit ca martir în închisoare în anul 270 d.Hr., la data de 14 februarie. Minunea lui Valentin Chiar înainte de a fi executat, Sfântul Valentin i-a trimis Juliei o foaie în formă de inimă. După moartea Sfântului Valentin, Julia a deschis biletul şi a descoperit o plantă galbenă înăuntru. Mesajul suna astfel: "De la al tău Valentin.". După ce a luat biletul în palmă, Julia şi-a recăpătat privirea. În 496, Papa Gelasius I a desemnat ziua de 14 februarie ca fiind Ziua Sfântului Valentin. Sărbătoarea a dispărut din calendarul oficial în 1969, fiind readusă în actualitate de americani în urmă cu 20 de ani. Biserica ortodoxă nu vede cu ochi buni această sărbătoare Biserica ortodoxă nu acceptă această sărbătoare, socotind-o de import. "Nu este sărbătoarea noastră, a românilor, şi nu are temei în rânduielile ortodoxe. Ne întrebăm ce legătură are Sfântul Valentin cu păgânul Cupidon, fiul bezmetic al zeiţei dragostei Venus, cu căsătoriile de o zi, cu chefurile monstruoase şi concursurile cu premii constând în pachete de prezervative. Sfântul Valentin este trecut şi în calendarul ortodox, dar fără a avea o anumită semnificaţie. Biserica ortodoxă nu poate accepta decât relaţiile sufleteşti între tineri, în care căsătoria este foarte importantă. Ceea ce se întâmplă, în general, de Sfântul Valentin se poate numi preacurvie", spune părintele vicar Ioan Bota. Profituri Până la urmă, banul a învins din nou, iar Sfântul Valentin este aşteptat cu sufletul la gură de tineri. Această zi aduce profituri însemnate producătorilor de felicitări şi de tot felul de gablonţuri şi alte obiecte în special sub formă de inimioară. Restaurantele şi localurile înregistrează în 14 februarie vânzări record pentru această lună. Iar ca să nu fie supărare, românii au început să sărbătorească şi de Dragobete. Dragobetele a renăscut din cenuşa lui Valentin "Dacă nu era importat Sfântul Valentin, Dragobetele ar fi rămas o sărbătoare uitată. Aşa românii şi-au adus aminte şi de Dragobete", spune purtătorul de cuvânt al Bisericii Unite cu Roma, Ioan Jula. Dragobetele începe să fie din ce în ce mai prezent în "calendarul" afectiv al românilor, dovadă fiind numărul mare al petrecerilor care se organizează în 24 februarie. Zeul dragostei şi bunei dispoziţii, Dragobetele este fiul Dochiei. El este identificat cu Cupidon, zeul dragostei în mitologia romană, şi cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă. Dragobetele a fost sărbătorit de tinerii satelor până la mijlocul secolului al XX-lea, fiind apoi dat uitării.