Momentul 24 ianuarie 1859 a fost sărbători, ieri, în avans de către profesorii şi studenţii de la Istorie, alături de cadrele didactice şi elevii Colegiului Naţional "Mihai Eminescu".

Asociaţia Pro România Europeană, în parteneriat cu Departamentul de Istorie din cadrul Universităţii din Oradea, Facultatea de Arte Vizuale, Asociaţia Studenţilor şi Elevilor Basarabeni, respectiv Asociaţia "Gheorghe Şincai" a studenţilor în Istorie a organizat ieri, în avans, un eveniment dedicat zilei de 24 ianuarie - Unificarea Principatelor Române. Acţiunea s-a desfăşurat în Sala de Conferinţe a Bibliotecii Universităţii din Oradea. La eveniment a fost prezentă şefa Cancelariei Instituţiei Prefectului Judeţului Bihor, Claudia Timofte. De asemenea, manifestarea s-a bucurat de participarea mai multor elevi de la Colegiul Naţional "Mihai Eminescu". Moderatorul evenimentului a fost prof. univ. dr. Ion Zainea, care a amintit faptul că se împlinesc 156 de ani de la momentul petrecut în 24 ianuarie, un moment istoric important. Primul care a luat cuvântul a fost lect. univ. dr. Radu Românaşu, care a precizat faptul că 24 ianuarie 1859 este primul test al democraţiei româneşti. Acesta a amintit şi faptul că această unitate politică a românilor munteni şi moldoveni s-a realizat în "secolul naţiunilor", când şi alte popoare, cum este cel german sau italian, au realizat o astfel de costrucţie politică. Însă cu câteva diferenţe semnificative, printre care faptul că la aceste popoare unirea s-a făcut prin mijloace violente, inclusiv pierderi de vieţi omeneşti şi, totodată, cu existenţa unor entitaţi statale. "Unirea noastră s-a realizat fără a recurge la metode violente. De asemenea, a existat un ţel asumat de toate categoriile sociale de jos şi până la elite, care a fost înmbrăţişat în unanimitate", a remarcat Radu Românaşu. Acesta a mai amintit că statul modern nu s-a făurit acum, ci bazele lui au fost puse în 1829 prin Tratatul de la Adrianopol, când statele româneşti se deschid spre Europa, atât economic, cât şi intelectual, iar tinerii pleacă în marile capitale, după care se întorc. Astfel, susţine profesorul universitar, Cuza nu a făcut decât să ducă mai departe aceste elemente acumulate în perioada 1829-1859. "Unirea a fost pregătită de migraţia intelectuală românească, răspândită în centrele europene. Astfel, clasa politică românească şi-a dat primul test de maturitate", a explicat Radu Românaşu. Totodată, acesta le-a reamintit tinerilor că înaintaşii noştri au făcut ceva pentru ţara lor, în schimb, fiecare dintre noi, cei de azi, ce facem pentru această ţară?! A mai luat cuvântul şi invitatul special al evenimentului, generalul în rezervă Lazăr Cârjan, fostul şef al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Bihor şi fost decan al Facultăţii de Drept "Spiru Haret". De asemenea, prof. univ. dr. Mihai Drecin le-a vorbit celor prezenţi despre consecinţele Unirii Principatelor în plan economic, iar conf. univ. dr. Gabriel Moisa a prezentat modul în care acest moment a fost reflectat în istoriografie. Un loc aparte a fost rezervat studenţilor, astfel au luat cuvântul Marius Deaconu, preşedintele Asociaţiei "Gheorghe Şincai" a studenţilor în Istorie, respectiv studentul basarabean Ian Bandalac. Manifestarea s-a încheiat cu un scurt program muzical dedicat momentului, susţinut de către studenţi de la Facultatea de Arte Vizuale.