Românii trebuie să se supună restricţiilor cu privire la munca în străinătate, până când România va deveni membră UE, călătoriile în ţările europene fiind posibile doar în scopuri turistice, fără să depăşească 90 de zile în decursul a şase luni, şi nu pentru a munci. Mai mult de 4.000 de români au rămas fără paşapoarte, în prima săptămână a lunii august, după ce autorităţile române de frontieră au constatat că ei au depăşit termenul legal de şedere în străinătate. Foarte mulţi dintre cei care au rămas fără paşapoarte erau plecaţi la lucru în străinătate şi care se întorceau acasă în vacanţă. Totodată, sute de români care lucrau în alte state au renunţat să mai vină în România ori s-au întors din drum, când au aflat despre noile reglementări privind regimul frontierei. Departamentul pentru Muncă în Străinătate din cadrul Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei (MMSSF) a precizat, ieri, că atâta vreme cât României i se aplică reguli diferite de ţările comunitare, accesul românilor pe piaţa forţei de muncă din Uniunea Europeană este restricţionat. În baza Acordului Schengen, românii pot călători în statele semnatare în scop turistic, dar nu pentru a munci. Fără viză de muncă şi autorizare în acest scop din partea autorităţilor ţării de destinaţie, românii care, profitând de statutul de turist, lucrează în mod nereglementar pot deveni victimele unor abuzuri şi ale traficului sau pot fi expulzaţi. Departamentul pentru Muncă în Străinătate din MMSSF recomandă "cu tărie respectarea scopului declarat al călătoriei, îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege pentru ieşire din ţară, tranzitare sau intrare pe teritoriul altor state, iar în cazul în care se pleacă în scop de muncă obţinerea autorizaţiei de şedere şi/sau a dreptului de muncă în conformitate cu legislaţia din ţara de destinaţie". România are acorduri de readmisie cu Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxembourg, Marea Britanie, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria şi Estonia. Ţările membre UE cu care România nu are acorduri de readmisie sunt Cipru şi Malta. În baza acestor acorduri, pot fi aduşi prin procedură de urgenţă înapoi în ţară toţi cetăţenii români descoperiţi că încalcă prevederile legale privind şederea şi munca pe teritoriul statului respectiv, iar pentru cei descoperiţi în această situaţie se aplică şi interdicţia de a mai intra în ţara respectivă pentru o anumită perioadă. În situaţia în care un român este descoperit că a încălcat prevederile legale referitoare la muncă şi şedere, interdicţia de a intra în ţara respectivă se extinde asupra tuturor statelor semnatare ale Acordului Schengen şi are o durată cuprinsă între cinci şi zece ani. În acest moment, libera circulaţie a forţei de muncă între România şi statele membre ale UE este restricţionată prin diverse metode, cum ar fi stabilirea de contingente pentru cetăţenii non-comunitari (inclusiv români) care doresc să muncească în străinătate, obligativitatea şi procedura greoaie de obţinere a unei vize speciale de muncă, de echivalări de diplome şi studii, de calificări. În prezent, există acorduri bilaterale între România şi Spania, Luxemburg, Elveţia, Ungaria, Germania şi Franţa privind migraţia forţei de muncă, fiind în lucru acorduri similare cu Italia şi Portugalia. Aceste acorduri vor înceta aplicabilitatea la data expirării eventualelor măsuri tranzitorii aplicate de statele semnatare membre ale UE sau la data aplicării principiului liberei circulaţii a forţei de muncă.