Populaţia stabilă a judeţului Bihor la data de 20 octombrie 2011 era de 575.398 persoane, din care 296.038 femei (51,4%). Faţă de situaţia existentă la recensământul anterior, populaţia stabilă a scăzut cu 24.800 persoane. Şefa Direcţiei Judeţene de Statistică, Dana Paşc, susţine că această scădere era previzibilă, cauzele fiind sporul natural negativ şi migraţia.

Direcţia Judeţeană de Statistică Bihor a prezentat la sfârşitul săptămânii trecute, într-o conferinţă de presă, rezultatele Recensământului din 2011 în judeţul nostru. "Recensământul din octombrie 2011 a fost primul după aderarea României la Uniunea Europeană şi primul după 20 de ani de tranziţie", a explicat Dana Paşc importanţa recensământului. De asemenea, şefa DJS a precizat că modul de înregistrare  a persoanelor a fost altul decât cel folosit până acum: cetăţenii au fost înregistraţi la reşedinţă, nu la domiciliu. "Volumul informaţiilor pe care l-am avut de introdus a fost extraordinar de mare", a mai declarat Dana Paşc, care a ţinut să precizeze că pregătirea Recensământului s-a făcut încă din 2007. În ceea ce priveşte culegerea datelor, în România a fost cea mai scurtă perioadă - 11 zile, în condiţiile în care în alte ţări membre ale UE perioada de culegere a datelor a fost de două luni. Acesta este motivul pentru care au fost înregistrate o serie de disfuncţionalităţi. Printre problemele întâlnite în perioada de validare a rezultatelor au fost existenţa CNP-urilor duble (cauzate de faptul că unele persoane au fost declarate atât la locul de reşedinţă, cât şi la domiciliu), dar şi sub-înregistrarea, motivată de faptul că recenzorii nu au reuşit să ajungă la toate adresele în timpul scurt avut la dispoziţie. "În timpul Recensământului a fost o campanie negativă din cauza căreia multe persoane au fost reticente când a fost vorba să deschidă uşa sau să se declare. Situaţa a fost corectată prin metode administrative, comparându-se situaţia din teren cu bazele de date ale unor instituţii publice", a precizat Dana Paşc. Potrivit acesteia, în judeţul Bihor, aproximativ 26.000 de persoane nu au fost înregistrate, însă au fost luate în calcul după consultarea bazelor de date. 

Mai multe femei

În ceea ce priveşte situaţia efectivă a populaţiei stabile a judeţului Bihor la data de 20 octombrie 2011, şefa DJS Bihor a menţionat că, aşa cum era de aşteptat, numărul bihorenilor a scăzut faţă de precedentul Recensământ cu 24.800 de persoane. Astfel, în Bihor populaţia stabilă la data Recensământului din 2011 a fost de 575.398 persoane, din care 296.038 femei (51,4%). Potrivit datelor prezentate ieri, numărul persoanelor plecate în străinătate pentru o perioadă de cel puţin un an şi care nu fac parte din populaţia stabilă, este de 13.300 şi, evident, nu cuprinde decât o parte a numărului de emigranţi externi. Sub-înregistrarea semnificativă a fost cauzată de faptul că, la momentul critic al recensământului, mare parte dintre aceste persoane erau plecate cu întreaga familie în străinătate şi nici nu au existat alte persoane (în ţară) care să declare informaţiile solicitate despre aceştia. Populaţia stabilă a celei mai mari localităţi din judeţ este de 196.400 persoane. Populaţia stabilă a celor mai importante municipii şi oraşe este următoarea: municipiul Oradea (196.400 persoane), municipiul Salonta (17.700 persoane) şi municipiul Marghita (15.800 persoane). Comunele cu cel mai mare număr de populaţie stabilă sunt: Sânmartin - 9.600 persoane, Tinca - 7.800 persoane, Popeşti - 7.400 persoane, iar cele cu cel mai mic număr de persoane ce fac parte din populaţia stabilă sunt: Şinteu - 1.000 persoane, Spinuş - 1.300 persoane, Viişoara - 1.300 persoane. "Am constatat o creştere a populaţiei în satele limitrofe oraşelor", a precizat Dana Paşc. În municipii şi oraşe trăiesc 283.000 persoane, reprezentând 49,2% din totalul populaţiei stabile. Faţă de situaţia de la penultimul recensământ, ponderea populaţiei stabile din mediul urban a scăzut cu 1,6%, iar în mediul rural a scăzut cu 6,5%. În ceea ce priveşte structura populaţiei pe grupe de vârstă, la 20 octombrie 2011, copiii (0-14 ani) deţin o pondere de 16,4% în totalul populaţiei stabile a judeţului, populaţia tânără (15 - 24 ani) reprezintă un procentaj de 12,8%, persoanele mature (25 - 64 ani) formează majoritatea (55,7%), iar persoanele în vârstă de 65 ani şi peste reprezintă 15,1% din total. Persoanele în vârstă de 85 ani şi peste deţin o pondere de 1,1% în totalul populaţiei stabile.

Structura etnică şi confesională

La recensământul din 20 octombrie 2011, înregistrarea etniei, limbii materne şi a religiei s-a făcut pe baza liberei declaraţii a persoanelor recenzate. Informaţia privind etnia a fost disponibilă pentru 547.000 persoane (din totalul celor 575.400). Astfel, s-au declarat români 366.200 persoane (67,0%). Populaţia de etnie maghiară înregistrată la recensământ a fost de 138.200 persoane (25,3%), iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 34.600 persoane (6,3%). Alte grupuri etnice pentru care s-a înregistrat un număr de peste 100 persoane sunt: slovacii (6.091 persoane), germanii (735 persoane), evreii (176 persoane), italienii (160 persoane) şi ucrainenii (101 persoane). Faţă de recensământul din anul 2002 cea mai importantă creştere s-a înregistrat în rândul populaţiei de etnie romă (de la 30.100 persoane la 34.600 persoane), iar cea mai importantă descreştere s-a înregistrat în rândul populaţiei de etnie maghiară (de la 155.800 persoane la 138.200 persoane) şi a populaţiei de etnie română (de la 404.400 persoane la 366.200 persoane). De asemenea, potrivit liberei declaraţii a celor 547.000 persoane care au declarat limba maternă, structura populaţiei se prezintă astfel: pentru 68,9% limba română reprezintă prima limbă vorbită în mod obişnuit în familie în perioada copilăriei, iar în cazul a 26,4% dintre persoane limba maghiară reprezintă limba maternă; limba romani a reprezentat limba maternă pentru 3,4%, iar limba slovacă pentru 1,1% din totalul populaţiei stabile pentru care această informaţie a fost disponibilă. Structura confesională a fost declarată de 544.900 persoane din totalul populaţiei stabile şi arată că 59,0% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxă; 8,9% s-au declarat de religie romano-catolică, 17,5% de religie reformată, iar 7,0% penticostală. Ponderi între 0,3% - 5,0% au înregistrat următoarele religii: greco-catolică (2,2%), baptistă (4,0%) şi adventistă de ziua a şaptea (0,3%). S-au declarat "fără religie" sau atei un procent de 0,3% din totalul populaţiei. În ceea ce priveşte nivelul de instruire absolvit, din totalul populaţiei stabile de 10 ani şi peste, 42,2% au nivel scăzut de educaţie (primar, gimnazial sau fără şcoală absolvită), 43,7% nivel mediu (posticeal, liceal, profesional sau tehnic de maiştri) şi 14,1% nivel superior. La 20 octombrie 2011 erau 9.110 persoane analfabete.