Comisia de revizuire a adoptat ieri o serie de amendamente prin care referendumul naţional poate fi convocat şi de 250.000 de cetăţeni cu drept de vot, iniţierea consultării trebuie însă aprobată de Parlament, iar pentru a fi validată trebuie să participe la vot minimum o treime din alegători.

Astfel, un prim amendament al PSD modifică actualul articolul 90 din Constituţie, precizând: "Preşedintele României sau de cel puţin 250.000 de cetăţeni cu drept de vot pot cere poporului să-şi exprime voinţa, prin referendum, cu privire la probleme de interes naţional, cu excepţia celor referitoare la revizuirea Constituţiei. Iniţierea referendumului se aprobă de Parlament, prin hotărâre, cu votul majorităţii membrilor săi". Amendamentul a fost adoptat cu 16 voturi "pentru" şi 6 voturi "împotrivă". De asemenea, un amendament complementar adoptat stipulează că "cetăţenii care iniţiază organizarea referendumului trebuie să provină din cel puţin jumătate din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe sau în municipiul Bucureşti trebuie să fie înregistrate cel puţin 20.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative". Mai mult, este introdusă în Constituţie condiţia valabilităţii unui referendum în funcţie de prezenţa la urne a cel puţin o treime din alegători. "Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin o treime din numărul persoanelor înscrise în listele electorale", prevede un alt amendament al PSD adoptat cu 16 voturi "pentru" şi 5 voturi "împotrivă". În urma dezbaterilor din cadrul Comisiei, amendamentul iniţial al PSD a fost reformulat, astfel încât a fost redus numărul minim al persoanelor care trebuie să se prezinte la urne pentru ca un referendum să fie declarat valabil, de la o treime la 30%. "Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale", este forma agreată în cele din urmă de majoritatea membrilor comisiei.

Băsescu nu este de acord

Pe de altă parte, peşedintele Traian Băsescu critică modificarea Constituţiei, susţinând că singura justificare de revizuire a legii fundamentale era referendumul din 2009, iar ceea ce se întâmplă acum cu revizuirea Constituţiei reprezintă un risc de blocare a statului.

"Aş privi spre viitorul apropiat. În mâinele CC va fi noua Constituţie a României. Nu preget să menţionez că în momentul de faţă şi-a pierdut rostul de a fi revizuită. Singurul element care a stat la baza revizuirii Constituţiei a fost legat de politica de simplificare a statului şi de a răspunde referendumului din 2009", a continuat şeful statului. El a menţionat că astăzi se elaborează o nouă Constituţie, după ce propunerea iniţială de revizuire a fost respinsă: "Vreau să subliniez, nu pentru că aş critica pe cineva, dar în faţa judecătorilor CC am obligaţia să spun ce gândesc. Revizuirea Constituţiei în baza referendumului din 2009 era singura justificare a acestei revizuire. Ceea ce se face în momentul de faţă nu are decât rostul de a complica funcţionarea statului. (...) Aş spune că revizuirea actuală reprezintă un risc de blocare a statului", a susţinut preşedintele Băsescu. "Am şi o altă îngrijorare: dacă un referendum poate fi considerat un simplu sondaj. (...) Cred că sondajele sunt pentru casele de sondaj, iar referendumul exprimă suveranitatea poporului, aşa cum se spune în Constituţie. Este una din marile mele îngrijorări şi voi reacţiona decent, dar voi reacţiona la neluarea în considerare a referendumului din 2009", a mai spus Băsescu.

Cine propune premierul

În noua Constituţiei preşedintele îl desemnează drept candidat la funcţia de premier pe reprezentantul propus de partidul, respectiv alianţa politică care a participat la alegeri şi a obţinut cel mai mare număr de mandate parlamentare. Totodată, articolul modificat prevede şi că, în cazul în care există mai multe formaţiuni politice care au participat la alegeri şi care au obţinut acelaşi număr de mandate, preşedintele îl desemnează drept candidat pentru funcţia de premier pe reprezentantul propus de partidul politic, respectiv alianţa politică care a participat la alegeri şi care a obţinut cel mai mare număr de voturi. Astfel, articolul 103, alineatul (1) va avea următoarea completare: "În cazul în care există mai multe formaţiuni politice care au participat la alegeri şi care au obţinut acelaşi număr de mandate, Preşedintele îl desemnează drept candidat pentru funcţia de prim-ministru pe reprezentantul propus de partidul politic, respectiv alianţa politică care a participat la alegeri, care a obţinut cel mai mare număr de voturi, potrivit rezultatului oficial al alegerilor".