De 11 ani, la 20 martie sărbătorim Ziua Internațională a Fericirii pentru a sensibiliza omenirea în legătură cu scopul primordial al vieții, care este fericirea. În concepția majorității filozofilor mijloacele principale de dobândire a fericirii sunt plăcerea și virtutea.

Cu 300 de ani înainte de Hristos, teoreticianul fericirii Epicur, într-o scrisoare Despre felurile de viață, prescrie o rețetă infailibilă, care nu dă greș, a fericirii omenești, compusă din cinci tablete, accesibile oricui, fiindcă nu sunt nici măcar compensate, ci gratuite. Cele cinci tablete, un fel de preparate filozofico-morale,  condiționate  ierarhic, cu explicațiile de rigoare erau:

1. Sănătatea, adică lipsa suferinței din corp;                                                                  

2. Seninătatea, lipsa tulburării din suflet;                                                                        

3. Bunăstarea, condiție materială minim necesară pentru o viață decentă;             

4. Prietenia;                                                                                                                   

5. Cunoașterea.                                                                                                           

Nu poți fi senin, lipsit de griji dacă nu ești sănătos și nici sănătos sau senin dacă nu dispui  de condițiile necesare pentru o viață demnă. Prietenia este puterea empatică de a te identifica cu faptele bune ale semenilor tăi. Cunoașterea, limitată cum este ea, reprezintă o altă condiție a fericirii prin curiozitate, învățătură, dorința de autoperfecționare, de evoluție și progres.                                    

În același secol cu hedonistul Epicur, stoicul Zenon din Kitium condiționa fericirea de virtutea pe care ți-o dă prietenia, cinstea, corectitudinea. La aceste virtuți laice, creștinii, prin Sfântul Apostol Pavel, mai adaugă trei: credința, nădejdea și dragostea, dragostea de Dumnezeu și dragostea de oameni (Corinteni: 13,13).                                      

Anul acesta Ziua Internațională a Fericirii coincide cu simularea examenului de evaluare națională pentru absolvenții de clasa a VIII-a. De câțiva ani Facultatea de Litere a Universității din Oradea oferă consultații gratuite de limba și literatura română pentru acest examen elevilor din învățământul gimnazial. Le urăm succes deplin și avem încredere în evoluția lor ulterioară.            

Simularea examenului de bacalaureat va avea loc cu o săptămână în urmă, un examen, test sau probă foarte importantă dintr-o perioadă de trecere de la adolescență la maturitate, când tânărul ieșit de sub tutela școlară sau părintească rămâne primul responsabil de faptele sale. Nu întâmplător înainte examenul de bacalaureat se numea de maturitate. Etimologic bacalaureat înseamnă cunună de lauri. Dorim cât mai multe cununi de lauri pe capetele absolvenților noștri spre satisfacția lor, a părinților, profesorilor paternaliști, tuturor celor preocupați de instrucția și educația tinerei generații.

Am dorit ca prin acest articol de Ziua Internațională a Fericirii, să conștientizăm în plus opinia publică, în vremuri tulburi, belicoase, când în locul cântecului muzelor zăngănesc armele, în legătură cu importanța cunoașterii scopului vieții și a mijloacelor de a dobândi fericirea mult dorită. Pentru cei interesați de examenele de bacalaureat și de evaluare națională a absolvenților de clasa a VIII-a recomandăm două cărți apărute la Editura Evrika Publishing din București: Paul Magheru, Sinteze de limba și literatura română pentru reușita la bacalaureat și în viață și de același autor: Dificultăți ale limbii și literaturii române la examenul de evaluare națională pentru absolvenții de clasa a VIII-a, ultima aflată sub tipar.