"La noi, forţa unităţii o asigură, de multe ori, calitatea conducătorului" În ultimii ani, cooperaţia de credit a cunoscut un real progres, dobândind o identitate precisă în lumea instituţiilor bancare şi de credit. În judeţul Bihor, funcţionează nu mai puţin de 14 cooperative de credit, unele dintre ele numărându-se chiar printre primele din ţară. Despre toate acestea şi multe alte aspecte am stat de vorbă cu dl. Adrian Morar, preşedintele CREDITCOOP Casa Centrală, care s-a aflat pentru două zile în Bihor, pentru a evalua activitatea unităţilor de credit şi pentru stabilirea principalelor coordonate ale activităţii pentru anul în curs. - Asistăm la o revigorare a cooperaţiei de credit, unităţile din acest sistem devenind mai puternice, unele putând fi considerate adevărate bănci regionale. Cum explicaţi acest progres? - Noi, cooperaţia de credit din România, în speţă cei din reţeaua cooperatistă, reprezentăm ceea ce înseamnă tradiţie în cooperativa de credit românească şi, când spun tradiţie, mă refer la faptul că existăm încă din 1851. De atunci şi până astăzi, cooperaţia din România a fost puternic marcată de condiţiile istorice, economice şi sociale în care s-a dezvoltat. După 1990, cooperaţia de credit a cunoscut o dezvoltare constantă, beneficiind de o conjunctură favorabilă pe care a fructificat-o. E drept, şi legislaţia s-a perfecţionat în această perioadă, ne-a conferit posibilitatea să ne dezvoltăm. - Care sunt principalele modificări aduse sistemului legislativ? - În conformitate cu noile reglementări, structura acestor organizaţii a suferit modificări în sensul că toate casele teritoriale au fost obligate să se reorganizeze în cooperative de credit, iar sistemul s-a transformat într-unul pe două nivele: Casa centrală şi cooperativele de credit. Legea prevedea funcţionarea cooperativelor în reţele formate dintr-o Casă centrală, sucursale ale acesteia şi cooperative de credit afiliate la Casa centrală. Asta este organizarea prevăzută de legislaţia actuală. O prevedere foarte importantă a legii este cea potrivit căreia cooperativele de credit se organizează pe o rază teritorială de operare proprie. O cooperativă de credit nu poate funcţiona cum vrea ea, trebuie să aibă o rază de operare foarte bine delimitată. Ne ajută acest lucru, deoarece avem posibilitatea să ne cunoaştem clienţii, care nu pot lua împrumuturi de la mai multe cooperative de credit decât de la cea unde are domiciliul, ceea ce nu se întâmplă în bănci. Într-adevăr este şi aceasta o limitare pentru noi, dar în această etapă, în care lucrurile nu sunt foarte bine aşezate, pe noi ne ajută. Putem spune, însă, că la ora actuală avem o legislaţie care nu ne creează nici un fel de probleme, nu mai există bariere în calea dezvoltării noastre. - Ce ne puteţi spune despre structura reţelei CREDITCOOP? - La 31 decembrie 2003, reţeaua cooperatistă era formată din Casa Centrală cu 21 sucursale, 547 cooperative, la care erau arondate 375 puncte de lucru. A urmat un proces masiv de reorganizare. Având în vedere că legislaţia actuală permite realizarea de fuziuni între cooperativele de credit din cadrul unei reţele şi, totodată, ţinând seama de faptul că, începând cu 31 mai 2004, cooperativele de credit au obligaţia să de a avea un nivel minim al fondului de 3 miliarde lei, Casa Centrală a stabilit o strategie de dezvoltare a reţelei prin realizarea de fuziuni. Astfel, unităţile care au estimat că nu ar putea atinge nivelul minim prevăzut de reglementările legale au fuzionat cu cele care au o situaţie mai bună, rezultând cooperative mai puternice. În urma unui amplu proces de reorganizare, la finalul procesului de fuziune, BNR a aprobat cererile de fuziune pentru toate cooperativele de credit care au solicitat acest lucru, respectiv au fost întocmite cereri de fuziune pentru 504 cooperative de credit, din care 98 absorbante şi 406 absorbite. - Cum aţi caracteriza activitatea desfăşurată în 2004 în unităţile Reţelei cooperatiste CREDITCOOP? - De-a lungul timpului, Reţeaua Cooperatistă Creditcoop a cunoscut o continuă dezvoltare, produsele şi serviciile bancare oferite s-au diversificat, iar rezultatele economice obţinute au fost mai bune de la an la an. La 31 decembrie 2004, totalul activelor bilanţiere a fost de aproximativ 3700 miliarde lei, înregistrând o creştere cu peste 15% faţă de valoarea înregistrată la 31 decembrie 2003. Ponderea principală în cadrul activelor a reprezentat-o operaţiunile cu clienţii, aproximativ 70%, şi operaţiunile de trezorerie şi interbancare, 21%. În cadrul operaţiunilor cu clientela, creditele acordate au fost de peste 2500 miliarde lei, reprezentând aproximativ 98%. În cadrul operaţiunilor de trezorerie, valoarea aportului curent la BNR a fost de aproximativ 240 miliarde lei, deţinând o pondere de 31%, iar depozitele la alte bănci au însumat aproximativ 44 miliarde lei. Cât priveşte structura pasivului bilanţier, la 31 decembrie 2004 aceasta era următoarea: operaţiuni cu clienţii - 60%, capitaluri proprii - 26%, operaţiuni de trezorerie şi interbancare - 12%. În cadrul operaţiunilor cu clienţii, depozitele primite de la membrii cooperatori au fost de peste 2100 miliarde lei, adică aproximativ 92,1%, iar fondurile curente creditoare au fost în valoare de aproximativ 100 miliarde lei. În cadrul capitalurilor proprii, capitalul social a înregistrat în cursul anului trecut un sold de aproximativ 500 miliarde lei, rezervele au fost de 235 miliarde lei, iar fondurile au înregistrat un sold de peste 155 miliarde lei. Veniturile obţinute la sfârşitul lui 2004, la nivelul întregii reţele, au fost de 1736 miliarde lei, ponderea principală reprezentând-o veniturile din operaţiuni cu clienţii. Cheltuielile totale au însumat 1620 miliarde lei, iar profitul brut, 126 miliarde lei, deosebit de bun aş spune, având în vedere cheltuielile mari cu reorganizarea. Pentru realizarea unei bune formule bancare, reţeaua a fost informatizată, fiecare agenţie sau cooperativă de credit dispunând de echipamente informatice moderne, precum şi de programe informatice adaptate activităţii bancare pe care o desfăşoară. În privinţa îndeplinirii obiectivelor sale de dezvoltare, Casa Centrală a investit în achiziţionări de sedii, în dezvoltarea sistemelor informatice proprii, a dezvoltat relaţiile internaţionale, devenind membri ai Asociaţiei Europene a Băncilor Cooperatiste începând cu 2002, dar şi membri ai Asociaţiei Europene a Băncilor, alături de băncile comerciale din România. Deci, am dobândit o bună reputaţie şi cred că viitorul ne aparţine. - Ştim că în Bihor activitatea cooperaţiei de credit este una în continuă ascensiune. Sunteţi mulţumit de evoluţia acesteia? - În urma procesului de fuziune, au rezultat un număr de cooperative puternice, dar, cu toate că aici nu s-au înregistrat fuziuni, cooperaţia de credit bihoreană s-a remarcat prin modul în care s-a organizat şi cum îşi desfăşoară activitatea. Astfel, în Bihor, funcţionează 14 cooperative de credit (n.r. - "Dacia" Oradea, "Episcopia" Oradea, "Izvorul" Ştei, "Stejarul" Marghita, "Comoara" Popeşti, "Crişul Negru" Beiuş, "Luceafărul" Valea lui Mihai, "Acvila Săcueni", "Spicul" Salonta, "Şoimul" Aleşd, "1 Decembrie" Ceica, "Crişul" Tinca, "Colina" Tileagd şi "Lotus" Oşorhei), în nici un alt judeţ nemaifuncţionând un număr aşa de mare de unităţi. De departe, Bihorul realizează aproximativ 10% din cifra de afaceri la nivelul reţelei. Şi nivelul plasamentelor din Bihor este de aproximativ 10% din realizările înregistrate la nivelul reţelei. Cinci sau şase cooperative se situează între primele 20 din ţară. De remarcat este şi faptul că unităţile bihorene lucrează cu cel mai mic nivel al dobânzilor din întreaga reţea Creditcoop (majoritatea lucrează cu 25%). Probabil, dacă şi în Bihor s-ar fi realizat fuziuni, majoritatea erau printre primele din ţară. Chiar şi aşa, însă, cooperativele din Bihor au fost mereu între primele, ele fiind apreciate unanim de toate cooperativele din România, chiar şi cu ocazia adunărilor generale. De fapt, doi bihoreni, Cristian Şereş, preşedintele "Dacia" Oradea, şi Miron Horgiu, preşedinte la "Izvorul" Ştei, fac parte din Consiliul de Administraţie al Casei Centrale, care este format din 17 membri. Dacă rezultatele cooperativelor bihorene sunt la înălţime, nici cele înregistrate de Agenţie, condusă de dl. Ioan Degău, nu sunt mai prejos. Ca o concluzie, pot spune că unităţile bihorene au fost şi sunt mereu în avangarda dezvoltării cooperaţiei de credit din România. Personal, apreciez mult activitatea cooperaţiei de credit bihorene, m-am situat mereu aproape de preocupările lor, le-am susţinut cu împrumuturi intercooperatiste şi cred că am realizat un parteneriat. - Ce obiective urmăriţi pentru acest an? - Având în vedere că este ultimul an al actualului mandat al consiliilor de administraţie ale cooperativelor de credit şi al Casei Centrale, cred că trebuie să dăm totul pentru a realiza ceea ce ne-am propus. Printre altele, dorim să ne ajustăm politica de creditare, să ne-o îmbunătăţim, să ne-o îndulcim, să devenim mai flexibili, să fim mai operativi, să luăm garanţiile într-un cuantum corespunzător, să nu facem excese, să lucrăm cu dobânzi potrivite ca mărime. Încercăm să ne diversificăm activitatea şi pe alte paliere, respectiv suntem competitivi la dobânzile pe care le acordăm la depozitele membrilor cooperatori, acordăm dobânzi dintre cele mai bune din sistemul bancar, avem certificate de depozit cu dobândă fixă şi cu dobândă cu discount, cu plata dobânzii anticipate, care au avut o priză foarte bună. În aproximativ trei luni am vândut certificate de depozite în valoare de aproximativ 100 miliarde lei pe ţară, o sumă importantă. Apoi, încercăm să ne diversificăm activitatea şi cu alte operaţiuni pe bază de comision, pentru a ne spori veniturile şi din alte activităţi decât cele de împrumuturi. Sperăm să fim mereu alături de clienţii noştri, avem membri cooperatori care sunt de zeci de ani clienţii noştri şi apelează în continuare la serviciile noastre. Rămâne ca noi să ne ridicăm la nivelul pretenţiilor lor. Avem şi privilegiul că suntem acolo unde oamenii ne cunosc, ne cunosc conducătorii, în cele mai multe locuri. Aşa cum se întâmplă şi în Bihor, se confundă activitatea cooperativei de credit cu cea a persoanei care o conduce, şi asta înseamnă foarte mult, pentru că de reputaţia unei persoane depinde jumătate sau poate mai mult din succesul unei cooperative, ceea ce la o bancă comercială e mai puţin important. Numele instituţiei dă forţă. La noi, forţa unităţii o asigură, de multe ori, calitatea conducătorului.