* În Bihor, au mai rămas 21 de "orfane" * Bihorul are 61 de arii naturale protejate, fiind, astfel, printre puţinele judeţe din ţară cu o asemenea bogăţie, dar prea puţin valorificată. Până la finele anului trecut, aceste arii naturale protejate se aflau în administrarea primăriilor. Numai că, în rare cazuri, primăriile au avut şi posibilităţi financiare pentru a fi un bun administrator, dar şi valorificator al ariilor naturale protejate respective. Urmare a Ordinului nr. 850/27 octombrie 2003 (emis de fostul Minister al Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului) privind procedura de încredinţare a administrării sau de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate, se încearcă o nouă formulă prin care - financiar, administrativ, turistic şi economic - să i se dea noi valenţe protejării, dar şi valorificării acestor arii naturale. Ce s-a reuşit, până acum, în judeţul Bihor? Sunt două aspecte: 1) Obiectivele incluse în Parcul Natural Munţii Apuseni, dintre care 23 de arii naturale protejate revin judeţului Bihor, au fost date în administrare Direcţiei Silvice Oradea, pe baza solicitării făcute şi a documentaţiilor depuse de Direcţia Silvică Oradea. Încredinţarea în administrare, ca procedură, s-a făcut direct de către Minister. 2) Pentru celelalte arii naturale protejate (38 la număr) existente în Bihor în afara Parcului Natural Munţii Apuseni, se procedează la darea lor în custodie pe durata a 5 ani, cu posibilitate de prelungire, unor persoane juridice sau fizice eligibile, la solicitarea acestora. Aprobarea dării în custodie se face de către Agenţia de Protecţie a Mediului Bihor (APM), de o comisie special constituită. Aflăm de la doamna ing. Zenaida Luncan, şefa Compartimentului Protecţia Naturii şi Arii Protejate al A.P.M. Bihor, că "Direcţia Silvică Oradea a preluat în administrare 23 de arii naturale protejate ce fac parte din Parcul Natural Munţii Apuseni, iar în custodie sunt perfectate sau în curs de perfectare documentele pentru 17 arii naturale protejate. Pentru 5 dintre acestea, urmează a se face evaluările, în luna mai." Pe lângă înmânarea convenţiei de custodie se mai dau atestate şi legitimaţii de custodie celor care au luat în custodie obiectivul (aria naturală protejată). Custodele, conform reglementărilor în vigoare, administrează, investeşte (cu fonduri proprii sau atrase, prin proiecte de finanţare europene), dezvoltă zona respectivă şi o protejează, încasează taxe turistice, iar banii se utilizează în folosul ariei naturale protejate pe care o are în custodie. Au rămas, însă, 21 de arii naturale protejate care, la ora actuală, sunt... orfane! Nici primăriile (pe a căror rază administrativ-teritorială se află aceste obiective), nici alte persoane (fizice sau juridice) nu au solicitat să devină custode. Iată şi cele 21 de orfeline din Bihor: monumentul natural geologic şi geomorfologic Izbucul intermitent de la Călugări (com. Cărpinet), monumente naturale speologice: Avenul Câmpeneasa cu Izbucul Boiu (oraş Vaşcău), peşterile Osoiu (Vârciorog), Valea Leşului (Bulz), Gălăşeni (Măgeşti), Vacii (Roşia), Igniţa (Aştileu) şi Sarcu (Roşia); rezervaţiile naturale botanice: Vârful Buteasa (com. Bulz), Fâneaţa Valea Roşie (Cetariu), Piatra Grăitoare (Budureasa), Păşunea cu corynephorusa de la Voivozi (Şimian), Complexul hidrografic Valea Rece (Sălacea); rezervaţiile naturale mixte: Ferice Plai şi Hoanca (Bunteşti), Defileul Crişului Negru, la Bulz (Şoimi); rezervaţiile naturale paleontologice de pe raza comunelor Lăzăreni, Drăgăneşti, Bratca, Borod şi a oraşului Aleşd, cât şi rezervaţia naturală zoologică Izvoarele mezotermale Răbăgani (com. Răbăgani). Este greu de anticipat ce soartă vor avea cele 21 de arii naturale protejate. "Noi continuăm să trimitem adrese la primăriile în cauză, sperăm că se vor găsi ofertanţi pentru a deveni custode. Altfel, conchide doamna Zenaida Luncan, multe dintre aceste monumente şi rezervaţii naturale vor continua să se deterioreze, vor rămâne nesupravegheate, neîngrijite şi este păcat să fie ignorată o asemene avuţie naturală."