Municipalitatea orădeană a prezentat studiul de evaluare arhitecturală şi urbanistică pe baza căruia vor fi supraimpozitate clădirile din zona ultracentrală care nu respectă regimul de înălţime sau aliniamentul stradal. Potrivit studiului, 93 de imobile sunt vizate de supraimpozitare, ceea ce reprezintă 72% dintre clădirile joase de poe arterele principale. Materialul se află în dezbatere până la sfârşitul lunii februarie.

Regulamentul privind aplicarea unor cote adiționale de impozitare (50%) pentru clădirile care nu respectă încadrarea în frontul stradal construit și/sau regimul de înălțime stabilit a fost adoptat anul trecut de Consiliul Local Oradea fără a avea un studiu care să stabilească clar imobilele care vor fi vizate de majorarea cu 50% a impozitului. În acest caz a fost sesizată Instituţia Prefectului, care a contestat regulamentul în contencios administrativ, astfel încât aplicarea documentului a fost suspendată. Ieri, Primăria Oradea a organizat o conferinţă de presă în care a prezentat studiul de evaluare arhitecturală şi urbanistică comandat anul trecut firme clujene Planwerk Arhitectură și Urbanism. Cel care a realizat studiul a fost arhitectul Eugen Pănescu, cel care a întocmit şi Planul Urbanistic General al Oradiei. Potrivit lui Pănescu, Oradea „este un exemplu clar de oraş planificat, ordonat de la primele parcelări până azi”, chiar dacă regimul de înălţime a clădirilor nu este unitar. Arhitectul clujean susţine că potenţialul de supraetajare este mare: 571.516 mp existent şi 704.382 mp propus spre supraînălţare. Investiţia totală pentru aceste suprafeţe a fost estimată la 53,146 milioane euro, la un preţ mediu de 400 euro/mp. Eugen Pănescu a prezentat criteriile pe baza cărora s-a decis care clădire trebuie supraînălţată. „Primul criteriu vizează pozițiile de colț, atunci când un imobil doar cu parter și fără valoare este situat pe colț de stradă, mai ales dacă diferența următoarelor imobile este mai mare cu un nivel, deci dacă colțul este foarte scund și apoi frontul străzii crește. Aceste imobile apar la intersecțiile de străzi. Al doilea criteriu face referire la calcan. Acesta este un zid orb, când o clădire foarte înaltă pe o limită de proprietate nu are ferestre, acesta fiind așa zisul zid calcan, iar lângă se află un imobil mic doar cu parter. Prin urmare, dacă imobilul se învecinează cu un zid înalt, iar clădirea de lângă sau ambele clădiri de lângă acesta sunt mai înalte, imobilul a fost marcat în studiu pentru supraînălțare. Al treilea criteriu face referire la casele parter de pe  segmentele de stradă de importanță majoră din punct de vedere a funcționalității și atractivității pentru afaceri, pentru locuire sau pentru trafic”, a menţionat Pănescu. În total, au fost identificate 129 de imobile în zona ultracentrală, din care 21 au fost excluse deoarece fie sunt imobile monument sau propuse spre clasare, fie sunt imobile cu valoare deosebită. Alte 15 clădiri nu se încadrează în niciunul din cele trei criterii de supraînălțare. Astfel, potrivit studiului realizat de firma clujeană, 93 de clădiri vor fi vizate de regulament, municipalitatea urmând să le aplice o majorare de 50% a impozitului. Procentual, cele 93 de clădiri reprezintă 24% din totalul imobilelor din zona centrală şi 72% din imobilele aflate la frontul stradal şi care au regim jos de înălţare. Eugen Pănescu a menţionat că, în cadrul studiului, a fost făcută şi o analiză cost-beneficiu pentru imobilele care trebuie supraînălţate. „În studiu reiese că un imobil oarecare, cu o suprafață de 571 mp, care în acest moment are un cost de vânzare de 1.300.000 lei, se poate extinde prin supraetajare la 2.055 mp, ajungând să își tripleze astfel suprafața. Cu un cost al lucrărilor de supraetajare de 3.500.000 lei, imobilul respectiv poate ajunge la un cost de vânzare de 9000.000 lei, deci mai mare de 6 ori decât cel inițial. Dacă 35% din acest imobil se oferă în chirie ca spațiu comercial, restul de 65% râmânând spațiu rezidențial, se poate încasa numai din chirie o sumă de 315.000 lei /an. În ambele cazuri, se poate observa că investiția făcută de proprietar se recuperează”, susţine Pănescu. Acesta a mai adăugat că studiul propune un nivel minim pentru clădirile analizate şi un nivel recomandat.

Primarul Ilie Bolojan a menţionat că studiul va intra în dezbatere publică în cursul lunii februarie, urmând ca la finalul acesteia, după ce vor fi centralizate și analizate toate observațiile de la cetățeni, proiectul să fie supus aprobării în ședința Consiliului Local. Documentul va fi prezentat şi în instanţa de contencios, municipalitatea menţionând că una dintre obiecţiile ridicate de Instituţia Prefectului a fost chiar inexistenţa studiului. Bolojan insistă că scopul acestui regulament nu este încasarea de bani suplimentari de la proprietarii de clădiri din zona centrală, ci „stimularea dezvoltării centrului orașului” prin creşterea densităţii. „Cetățenii pot să aleagă să rămână în stadiul actual. Primăria doar îi atenționează, dorind să-i facă conștienți că imobilul pe care îl dețin are o valoare mai mică decât valoarea arealului în care se găsește și că supraînălțarea este o modalitate sigură de a-i crește valoarea. Așa cum arată și analiza cost – beneficiu din studiul prezentat, supraînălțarea clădirilor marcate va aduce beneficii economice atât proprietarului, cât și zonei centrale și orașului”, a afirmat primarul. Potrivit acestuia, pentru persoanele fizice, o majorare cu 50% a impozitului va duce la o plată suplimentară de, în medie, 50 lei. În schimb, vor fi afectate societăţile comerciale. El a dat exemplul unei firme care funcţionează într-un spaţiu de 103 mp care, în prezent, plăteşte un impozit de 2.800 lei/an (aproximativ 600 euro), o majorare de 50% crescând impozitul la 4.200 lei/an.