Consiliul Judeţean Bihor a aprobat, ieri, într-o şedinţă extraordinară, cea de-a treia variantă de traseu pentru centura Aleşdului, care presupune demolarea unor imobile. Propunerea conducerii CJ a fost aprobată cu voturile consilierilor PNL şi UDMR. Această variantă a fost aprobată şi de Consiliul Local Aleşd.

În şedinţa extraordinară de ieri a Consiliului Judeţean Bihor a fost supusă aprobării cea de-a treia variantă de traseu propusă pentru centura oraşului Aleşd. Această variantă, cu o lungime de 5,9 km (3,7 km prin sudul oraşului şi 2,2 km prin partea de nord), este cea recomandată de proiectant după ce a obținut, în urma unei analize multicriteriale, cel mai mare punctaj, fiind investiția cu cele mai reduse costuri (25 milioane euro, TVA inclus - 4,2 milioane euro/km), realizabilă în termenul cel mai scurt (22 luni) și cu cele mai mici cheltuieli de întreținere și operare. În dezbatere publică au mai fost propuse două variante de traseu. Prima variantă, care datează din 2010, are o lungime de 16,8 km, fiind estimată la aproximativ 102 milioane euro (aproximativ 6 milioane euro/km). Proiectul prevede traversarea Crişului Repede pe două poduri şi trasee lungi pe dealurile din jurul oraşului. Această variantă este cea mai lungă, cu costuri foarte mari, iar traseul ar ocoli atât Aleşdul, cât şi Tinăudul. A doua variantă propune ocolirea oraşului Aleşd pe malul drept al Crişului fără să-l traverseze şi are o lungime de 6,4 km. Valoarea estimată este de aproximativ 27 milioane euro, TVA inclus, adică 4,2 milioane euro/km. Traseul prevede traversarea unor terenuri din situl Natura 2000, iar numărul de imobile şi terenuri ce trebuie expropriate este mare, fiind vorba inclusiv de hale industriale.

Preşedintele CJ Bihor, Ilie Bolojan, a menţionat că, în urma dezbaterii, au mai rămas variantele cu traseele cele mai scurte: varianta doi – mai îndepărtată de oraş (6,4 km), respectiv varianta trei – 5,8 km, fiind preferată cea de-a treia, cum, de altfel, a anunţat şi înainte de dezbatere. Această variantă a fost aprobată şi de consilierii locali din Aleşd. În şedinţa CJ Bihor, social-democraţii au anunţat că nu vor susţine acest proiect pentru că traseul trece prin oraş şi va genera disconfort. În plus, această variantă presupune demolarea a şase imobile (gospodării şi societăţi comerciale).

Preşedintele CJ Bihor a menţionat că fiecare variantă propusă are puncte critice. Potrivit analizei multicriteriale realizată de consultant, prima variantă este cea mai lungă, are durata cea mai mare de realizare, cu costurile cele mai mari, traversează o arie naturală protejată, presupune costurile cele mai ridicate de întreţinere şi operare, precum şi durata cea mai mare de parcurgere. Varianta a doua „traversează în lungul ei o arie naturală protejată, în lunca Crişului Repede, unde vor fi necesare lucrări hidrotehnice, nu ocoleşte localitatea Tinăud, presupune exproprierea şi demolarea de imobile (locuinţe şi societăţi comerciale), traversează un bot de deal, unde vor fi necesare lucrări de sprijiniri în profil mixt, traversează teritoriul Uzinei de apă Aleşd.

În ceea ce priveşte varianta a treia de traseu, consultantul – firma Aquacons consideră că dezavantajele ar fi: nu ocoleşte localitatea Tinăud, presupune exproprierea şi demolarea de imobile (locuinţe şi societăţi comerciale), traversează un cartier de locuinţe în lungul străzii Octavian Goga şi va genera poluare şi disconfort pentru rezidenţii din zonă, poate cauza oprirea dezvoltării pe termen scurt a oraşului spre sud, ocupă o fâşie de teren cu rol de protecţie sanitară a Uzinei de apă Aleşd.

„Varianta a treia are o zonă critică pe o lungime de 520 de metri unde, în spatele cartierului de blocuri din Aleșd, traseul variantei ocolitoare trece printr-o zonă care s-a configurat în ultimii ani ca zonă de locuit. Pe bună dreptate, oamenii care locuiesc pe această stradă vor avea un trafic mult mai mare față de ce au acum, vor avea un nivel de zgomot ușor mai ridicat, aceasta este realitatea, dar câștigurile pentru toți locuitorii orașului Aleșd și pentru cei aflați în tranzit sunt incomparabil mai mari și oriunde ne-am gândi să facem o variantă sau alta, nu există nicăieri o zonă cu un impact mai mic”, a declarat Ilie Bolojan. El a precizat că a fost la o întâlnire cu locuitorii din Aleşd nemulţumiţi de traseul ales, pentru a le explica motivele pentru care este preferată această variantă.

„Ori o facem, cu un mic deranj, cum se întâmplă la toate proiectele, ori nu o facem deloc, ceea ce este varianta cea mai proastă”, le-a transmis Bolojan.  După aprobarea acestei variante atât de CL Aleşd, cât şi de CJ Bihor, urmează o a doua etapă de analiză în CNAIR, pentru variantele 2 și 3, în urma căreia va fi aprobat traseul final. Următoarea etapă va fi realizarea studiului de fezabilitate. „Realizarea studiului de fezabilitate va dura aproximativ 3 luni, după care, obținându-se toate avizele necesare, vom trece la aprobarea indicatorilor, la aprobarea coridorului de expropieri, la depunerea cererii de finanțare. Întrucât această investiție este cuprinsă în lista de proiecte, are finanțarea asigurată din fonduri europene. Respectând toate aceste proceduri, în vara acestui an estimăm că am putea demara procedura de licitație pentru selectarea unei echipe de proiectare și execuție, în așa fel încât să putem avea realizată această centură până la finalul anului 2023”, a precizat preşedintele CJ Bihor.

În ceea ce priveşte şoseaua de centură a municipiului Beiuş, Ilie Bolojan a menţionat că luni a fost la Ministerul Apărării Naţionale, unde a obţinut un acord de principiu pentru terenul din unitatea militară din Beiuş necesar pentru definitivarea variantelor de traseu. Acestea vor să fi prezentate public la începutul lunii februarie.