Comuna Borş este prima instituţie publică din România care de la anul va începe construcţia propriului parc solar fotovaltaic. Chiar dacă în primii cinci ani nu va putea să se îmbogăţească din vânzarea energiei în Sistemul Energetic Naţional, totuşi îşi va acoperi cheltuielile cu acel consum de energie necesar iluminatului public, funcţionării staţiilor de epurare etc.

Comuna Borş este beneficiara unui proiect cu finanţare nerambursabilă care îi va permite ca, în decurs de 17 luni să construiască, în satul Santăul Mare, pe o suprafaţă de 5 ha, primul parc fotovoltaic solar aparţinând unei instituţii publice. Valoarea proiectului cofinanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională, se ridică la 19,7 milioane lei, din care asistenţa financiară nerambursabilă este de 15,6 milioane lei. Pe ternul Primăriei Borş se vor monta 4.168 de panouri. Energia solară captată se va transforma în energie electrică, care la rândul ei va fi folosită pentru nevoile comunităţii. "Energia produsă compensează energia consumată cu iluminatul public al localităţii, al drumului naţional, cu energia necesară staţiei de epurarea etc.", a declarat primarul comunei Batori Geza. Construcţia va avea o capacitate de producţie a energiei electrice de 1 MWH, iar pe oră un panou va produce 240 W. "Din păcate randamentul este foarte scăzut, de 15-18%. Însă chiar şi cele mai moderne sisteme au un randament scăzut", a precizat Lucaci Sandor, managerul de proiect. Acesta a adăugat că investiţia care se realizează în comuna Borş, se încadrează în directivele europene care prevăd ca România să valorifice 20% din energia regenerabilă.  Investiţia efectivă va demara în primăvara anului viitor, momentan administraţia lansând licitaţia privind proiectul tehnic. Beneficiarii au şi câteva nemulţumiri vizavi de condiţiile de aprobare a proiectului. "Acest proiect a fost aprobat în 2010, de atunci tehnologia în acest domeniu s-a modernizat. Însă proiectul a fost aprobat aşa", a obiectat managerul de proiect, care speră că se vor mai putea modifica condiţiile tehnice. În primii cinci ani, cum este un proiect finanţat pe fonduri europene, comuna nu poate să vândă energia produsă, doar să realizeze o compensaţie. Însă, după acest termen, pe an ar putea să încaseze la buget 500.000 de euro. Nevoia de a avea în comună o astfel de investiţie a şi pornit de la cheluielile mari pe care administraţia locală le are, alocând 5-6% din buget pentru factura de energie, adică 50.000 de lei/lună. "Este primul proiect de acest fel demarat de o instituţie publică în România", se mândreşte primarul Batori Geza, care speră că investiţia va porni mai repede decât termenul prevăzut de 17 luni.