Arhitectul orădean Cristian Puşcaş are în spate peste un deceniu de activitate în domeniu. Până nu demult, în calitate de consilier local, a făcut parte din Comisia pentru amenajarea teritoriului, urbanism, protecţia mediului şi turism, reușind să se familiarizeze cu problemele majore ale comunității locale.

Cristian Pușcaș are 37 de ani și este absolvent al Facultății de Arhitectură și Urbanism Cluj-Napoca, promoția 2004. Anul trecut și-a susținut, la  Universitatea de Vest, teza de doctorat cu tema "Arta sinagogală în Oradea și Bihor". Orădean din naștere, s-a arătat preocupat, în permanență, de aspectul estetic al orașului de pe Criș, venind cu proiecte, alături de studenții săi, care să schimbe fața municipiului.

R. - Care sunt, în acest moment, plusurile şi minusurile oraşului de pe Criş?

Cristian Puşcaş - Cu siguranță plusurile orașului sunt date de zestrea arhitecturală extrem de bogată, valoroasă și, nu în ultimul rând, diversificată. Această diversitate ține de multiculturalism, de multietnicitate și, nu în ultimul rând, de o periodizare lungă a acestui patrimoniu arhitectural. Avem un patrimoniu valoros încadrabil din secolul al XVI-lea până la sfârșitul secolului al XIX-lea și chiar în a doua jumătate a secolului al XX-lea. Un alt argument în favoarea orașului sunt fără îndoială investițiile în infrastructură și în restaurarea patrimoniului arhitectural realizate începând cu jumătatea anilor 2000. Primele semne ale investițiilor în reabilitarea patrimoniului arhitectural au apărut odată cu restaurarea Teatrului, a Episcopiei Greco-Catolice, a hotelurilor Astoria și Transilvania și mai ales a Cetății Oradea, iar rezultatele notabile pot fi menționate în dreptul anului 2015, când s-au încheiat lucrările în Cetate, o serie de clădiri din zona pietonală a străzii Republicii, parțial palatul Vulturul Negru, Biserica cu Lună, Sinagoga Zion, etc.

Față de aceste calități datorate exclusiv celor care au trăit, muncit și care, de-a lungul timpului și-au pus calitățile edilitare în slujba Oradiei, în mod obligatoriu trebuie amintite atributele deja consacrate, dar nu mai puțin importante în exploatarea potențialului de dezvoltare a orașului: existența resursei apelor geotermale și vecinătatea față de granița vestică a țării. Față de aceste plusuri "consacrate", aș sublinia în mod deosebit potențialul uriaș pe care învățământul superior îl poate avea în viața orașului. Oriunde în lume, o universitate puternică înseamnă un oraș puternic, și viceversa.

La capitolul minusuri, paradoxal, observ faptul că avantajele amintite lucrează de multe ori împotriva noastră și aceasta nu pentru că într-adevăr așa ar fi, ci mai degrabă pentru că nu știm noi să le exploatăm și să le valorificăm în momentele oportune. Credem că apropierea de frontiera vestică ne asigură bunăstarea și nivelul ridicat de trai din vestul Europei. Credem că resursele geotermale sunt pe de-o parte nelimitate, iar pe de alta este suficientă existența și exploatarea lor pentru ca beneficiile materiale să se arate necondiționat și în progresie exponențială. Credem că reabilitarea (de multe ori îndoielnică) a unor clădiri reprezentative ale orașului asigură un aflux masiv de turiști și o infuzie financiară pe măsură. S-a pierdut timp prețios în dezvoltarea legăturilor turistice, diplomatice și de afaceri pe cale aeriană și rutieră. Absența unei autostrăzi care să lege orașul de centrul țării, dar și de restul Europei se resimte la fel de nefast ca și întârzierea cu care Aeroportul încă nu a reușit să lege orașul de restul lumii.               

 

R. -  Care credeţi că ar trebui să fie principalele proiecte pe care administraţia locală orădeană ar trebui să le susţină în cadrul noii linii de finanţare nerambursabilă 2014-2020?

C.P. - Din perspectiva finalizării lucrărilor deja începute, investițiile în infrastructură trebuie să reprezinte o prioritate. Pe lângă continuarea lucrărilor la infrastructura de termie și alimentarea cu apă rece și caldă, o atenție sporită trebuie acordată transportului public. Pe lângă dezvoltarea și extinderea infrastructurii dedicate transportului în comun cu tramvaiul, un proiect complex de modernizare și eficientizare a infrastructurii rutiere în zona centrală este esențial pentru oraș. Corelarea rețelelor subterane pentru canalizare, termie, electricitate și alimentare cu apă cu realizarea și implementarea unui studiu de trafic dedicat îndeosebi optimizării traficului rutier în zona centrală este vitală pentru evoluția urbanistică a centrului. Altminteri, ne vom întâlni cu situații mai puțin plăcute, similare experimentelor din "turbogirație", unde, trebuie să recunoaștem, nici astăzi nu a fost rezolvată problema ambuteiajelor de pe Bulevardul Magheru, respectiv zona Parcului 1 Decembrie. Din păcate, anticipez o astfel de provocare odată cu punerea în funcțiune a viitoarei parcări de pe strada Independenței. Reducerea suprafețelor carosabile din zona strada Independenței - Piața Unirii, coroborată cu suplimentarea consistentă a numărului de parcaje din viitoarea parcare subterană, va degenera în ambuteiaje interminabile, în special în orele de vârf, respectiv diminețile între orele 7.00 și 8.00, dar mai ales după-mesele, între orele 15.30 și 16.30. Este un scenariu pe care personal nu mi-l doresc, însă trebuie luat în considerare și pregătite soluții viabile.

Cred că domeniul restaurării, promovării și valorificării patrimoniului arhitectural trebuie exploatat în acest nou ciclu de finanțare europeană. Creșterea taxelor și impozitelor pentru proprietățile neîngrijite nu poate să reprezinte o soluție pe termen mediu sau lung. Impunerea administrației publice locale ca partener al proprietarilor de imobile din zona centrală în elaborarea, câștigarea și implementarea unor linii de finanțare europeană în acest domeniu este, în viziunea mea, esențială.

Nu în ultimul rând, consider extrem de importantă reluarea sau mai degrabă demararea procesului de înscriere a ansamblului centrului istoric al Oradiei în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Această inițiativă și-a avut punctul de pornire în anul 2007, însă din motive mai degrabă politice a fost abandonată. Avantajele legate de imagine și vizibilitate a orașului sau cele legate de asistența tehnică și teoretică asigurate de profesioniști în domeniu sunt incontestabile. În ansamblu, doar inițierea acestei proceduri ar constitui deja un mare atu pentru atractivitatea turistică a orașului.

R. - În ce măsură Oradea va putea deveni atractivă pentru turişti?

C.P. - Crearea și promovarea unei identități culturale și/sau turistice a orașului reprezintă o condiție esențială pentru atragerea turiștilor în Oradea. Pentru aceasta însă trebuie în primul rând identificat potențialul orașului într-un anumit domeniu și apoi obiectivul pe care dorim să îl atingem, întâi ca unitate administrativ-teritorială iar apoi ca și comunitate. Oradea poate și trebuie să identifice acele atuuri care îi asigură unicitatea și exclusivitatea în spațiul nostru geografic. Acestea sunt fondul patrimonial arhitectural și resursele naturale de apă geotermală, respectiv tradițiile turistice și sportive legate de această resursă. Băile Felix, bazinul olimpic, viitorul aquapark, cursul Crișului Repede ce străbate orașul în chiar zona sa centrală, infrastructura  de control a debitelor acestuia în amonte de Oradea, palmaresul impresionant al sportivilor orădenilor în nișa sporturilor de apă sunt argumentul prin care acestea pot constitui germenele unei dezvoltări exponențiale în acest domeniu. Consacrarea sporturilor de apă deja existente, în speță poloul și înotul, pot fi cu succes completate cu subdiviziuni ale acestora sau prin inițierea diferitelor ramuri ale canotajului.

În ceea ce privește promovarea patrimoniului arhitectural, acesta nu reprezintă un demers suficient dacă nu este susținut de o încurajare susținută a creației de arhitectură nouă de foarte bună calitate. Pentru aceasta este nevoie de un cadru legislativ bine articulat și orientat către acest tip de intervenții. Promovarea concursurilor de arhitectură, evitarea încredințărilor directe sau eliminarea criteriului de atribuire în baza celui mai mic preț ofertat sunt condiții imperative în acest demers.