Peste 1.000 de magistraţi, nemulţimiţi de proiectul Legii salarizării, reclamă, într-un memoriu transmis Guvernului, ministerelor Justiţiei şi Muncii, CSM şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, probleme recurente în ce priveşte stabilirea remuneraţiei şi cer trecerea bugetului instanţelor la ICCJ.

Cei peste 1.000 de magistraţi, judecători şi procurori de la instanţele şi parchetele din toată ţara, au arătat în memoriu că protestrează în acest fel faţă de problemele recurente în ceea ce priveşte stabilirea şi plata remuneraţiei, dar şi faţă de lipsa de consultare a corpului magistraţilor cu privire la proiectul Legii de salarizare a personalului plătit din fonduri publice. Memoriul a fost semnat şi de peste 30 de magistraţi bihoreni, cei mai mulţi judecători în cadrul Judecătoriei Oradea, dar şi din cadrul judecătoriilor Aleşd sau Marghita ori Tribunalul Bihor. Potrivit magistraţilor, sunt mai multe dezechilibre între cele trei puteri, legislativă, executivă şi judecătorească, raportat la cuantumul superior al indemnizaţiilor recunoscute persoanelor care ocupă funcţii de demnitate publică alese sau numite - preşedintele României, preşedinţii camerelor Parlamentului, deputaţi, senatori, preşedinţi ai consiliilor judeţene şi prefecţi. Semnatarii memoriului menţionează că atât prin jurisprudenţa Curţii Constituţionale a României, cât prin jurisprudenţa altor Curţi Constituţionale din Uniunea Europeană, alături de documente ale unor organisme europene s-a statuat că stabilitatea financiară a magistraţilor reprezintă una dintre garanţiile independenţei justiţiei. Aceştia explică şi că remuneraţia magistraţilor trebuie stabilită ţinând seama de situaţia socială din ţară şi trebuie să fie comparabilă cu nivelul remuneraţiei înalţilor funcţionari, determinate în funcţie de un barem general şi de criterii obiective şi transparente, bonusurile care includ un element discreţionar trebuind excluse din comparaţie. Semnatarii memoriului susţin că resursele financiare pot constitui pentru Ministerul Justiţiei, respectiv puterea executivă, un element de presiune asupra corpului magistraţilor şi oricând o modificare peste noapte a sistemului de remunerare poate deveni un factor de lezare a independenţei magistraţilor. În opinia magistraţilor, o respectare reală a echilibrului puterilor în stat şi o recunoaştere efectivă a locului şi rolului justiţiei în statul de drept nu se pot realiza decât dacă preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în calitatea sa de reprezentant al puterii judecătoreşti, va fi echivalat cu celelalte funcţii din cadrul puterii executive sau legislative, respectiv cu preşedintele României şi preşedinţii camerelor Parlamentului. Magistraţii arată că întrucât s-a iniţiat un proiect de reaşezare a unui întreg sistem bugetar, prin majorarea indemnizaţiilor pentru toate categoriile de bugetari, fără nicio legătură cu indemnizaţiile actuale, trebuie să se stabilească foarte clar reperele puterii judecătoreşti, pentru a-şi asigura egalitatea în drepturi cu reprezentanţii celorlalte puteri, în condiţiile în care magistraţii nu au mai beneficiat de vreo modificare a valorii indemnizaţiilor din anul 2009 şi respectă regimul incompatibilităţilor şi interdicţiilor cel mai restrictiv în sistemul personalului plătit din fonduri publice. Proiectul de Lege-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice ar urma să să ajungă în Parlament pentru dezbatere în sesiunea de toamnă.

R.C.