Ceea ce părea anii trecuţi o utopie, în această primăvară, a devenit o realitate. Promenada orădeană de pe malul Crişului Repede, atât de lăudată de autorităţi, a devenit una cu apa, la prima creştere a apelor. Sâmbătă, când debitul Crişului Repede a crescut până aproape de 200 mc/s, promenada de pe tronsonul Pod Ferdinand-Centru de Calcul-Pod Decebal a fost înghiţită de ape, nivelul apei acoperind mai bine de jumătate din gardul de beton.

Conducerea Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri a comunicat faptul că, sâmbătă, debitul pe râul Crişul Repede a crescut până aproape de 200 mc/s, motiv pentru care au fost necesare manevre de golire la acumularea Tileagd. Astfel, promanada de pe malul apei a devenit impracticabilă pe tronsonul Pod Ferdinand-Pod Centrul de calcul şi afectată pe tronsonul Pod Central de Calcul-Pod Decebal. Nivelul apei a fost atât de ridicat încât a depăşit pe unele porţiuni mai bine de jumătate din parapeţii de beton, iar băncile de pe pietonală erau complet acoperite cu apă. Imaginea era una apocaliptică, subliniind lipsa de trăinicie a lucrării în faţa puhoiului de ape. Totuşi, reprezentanţii ABA ţin să ne asigure că totul este în ordine. "Chiar dacă promenada este inundată, acest lucru nu afectează digul de protecţie. Până când apele nu se retrag, sfătuim populaţia să evite plimbările pe malul Crişului Repede", a declarat Dumitru Voloşeniuc, directorul ABA Crişuri. Tot sâmbătă, în urma revărsărilor de pe Valea Topa, drumul comunal DC 196, care leagă localitatea Topa de Sus şi Corbeşti, a devenit pe anumite porţiuni impracticabil. ABA Crişuri ne-a mai comunicat faptul că, în urma precipitaţiilor abundente căzute pe teritoriul Bazinului Hidrografic Crişuri, în perioada 1-5 aprilie a.c., au fost atinse cotele de apărare la 12 staţii hidrometrice. Astfel, cotele de atenţie au fost depăşite pe următoarele cursuri de apă: Crişul Alb, Crişul Negru, Barcău, Valea Topa, Valea Holod, Bistra, Valea Fâneţelor, Valea Chijic, Valea Tăşad, Valea Seacă, Valea Râturi; Valea Cârpeştii Mici, Valea Danţa şi pe Canalul Colector. Conform datelor furnizate de ISU "Crişana", până în data de 5 aprilie, în judeţul Bihor au fost afectate 36 localităţi, 48 de anexe gospodăreşti, 4 beciuri, 97 curţi şi grădini, 44 de fântâni, un obiectiv cultural, 6 poduri, 22 de podeţe, 1.988,5  ha teren arabil şi 665 ha păşuni şi 18 km de drumuri judeţene, comunale şi forestiere. De asemenea a fost afectată şi o construcţie hidrotehnică şi anume consolidarea de mal administrată de Consiliul Local Şoimi. "În multe localităţi, cauzele care au dus la inundaţii s-au datorat fie excesului de umiditate, ca urmare a precipitaţiilor abundente, fie canalelor şi podeţelor neîntreţinute. Din acest motiv, reamintim populaţiei că neîntreţinerea şanţurilor de scurgere şi a canalelor poate fi un real pericol la ape mari", a mai subliniat Dumitru Voloşeniuc.

Principala cauză: defrişările necontrolate

În ultimele zile, echipele din cadrul A.B.A Crişuri au intervenit în 10 localităţi pentru a ridica baraje în calea apelor. Asfet, în localităţile Balc, Sâniob, Ciuleşti, Spinuş-Gurbeşti, Cenaloş, Diosig, Cherechiu, Otomani, Săcuieni şi Valea Viţeilor s-au efectuat batardouri din dulapi de lemn etanşate cu saci de pământ şi s-a supraînălţat digul cu saci de nisip. În total, a fost nevoie de 715 saci cu pământ sau nisip. Într-o conferinţă de presă, Lucia Varga, ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură a declarat că principala cauză a producerii inundaţiilor este defrişarea pădurilor. "Principala cauză a producerii inundaţiilor în România sunt defrişările necontrolate de păduri, tăierile ilegale. Din păcate, în ultima perioadă, acest fenomen a devenit din ce în ce mai puternic. Am primit un raport al Curţii de Conturi cu cifre îngrijorătoare: începând cu 1990 şi până în 2011, în România, s-au tăiat ilegal 80 de milioane de metri cubi de lemn, ceea ce înseamnă că România a pierdut peste cinci miliarde de euro. Efectele le vedem, inundaţiile sunt efectele acestor tăieri ilegale şi aţi văzut, în ultima perioadă, inundaţiile provocate de scurgeri de pe versanţi, de torenţi, sunt din ce în ce mai prezente",  aprecizat Lucia Varga.