În Cartierul Velenţa, în apropierea străzii Războieni, se găseşte fostul Cimitir Evreiesc. Din cauza vegetaţiei ?luxuriante?, mormintele aproape că nu se mai zăresc, iar în unele locuri pietrele funerare sunt parţial distruse şi căzute la pământ. Ce a rămas neclintit este gardul de beton, neatins de-a lungul anilor, ca un adevărat ?apărător? al unei istorii îngropate... Cimitirul Evreiesc este unul dintre cele mai vechi din judeţul Bihor, fiind înfiinţat în jurul anului 1800, prin strămutarea unui alt amplasament situat pe locul unde s-a ridicat ulterior platforma "Înfrăţirea". Cimitirul nu mai funcţionează din anul 1944, fiind închis din iniţiativa Comunităţii Evreieşti. Deşi, în anii `60 a făcut obiectul unei hotărâri de expropriere, cimitirul nu s-a clintit nici măcar un centimetru. O dată cu închiderea lui, în Oradea au luat fiinţă alte două cimitire evreieşti, mai precis Cimitirul Neolog şi cel Ortodox Evreiesc, ambele situate în vecinătatea Cimitirului Municipal. Chiar dacă, în Velenţa, nu se mai fac înhumări de mai bine de o jumătate de secol, cimitirul este vizitat în fiecare an de turişti care aduc un omagiu sutelor de persoane care au fost îngropate aici. Pietrele funerare ale vechilor mormintele, de o raritate şi o valoare excepţională, au o importanţă aparte pentru Comunitatea Evreiască. Există, însă, mai multe monumente funerare, fără morminte, ridicate pentru câte o familie de şase sau şapte persoane. Au inscripţionate numele, prenumele, data naşterii, vârsta, acelaşi an al morţii şi, invariabil, acelaşi loc: Auschwitz. Alte locuri de veci sunt ocupate de foşti cetăţeni marcanţi ai municipiului Oradea. Câteva exemple sunt elocvente: familia Ullmann, familiile Benedek, Gluckman, Moskowics, London sau cei mai de seamă rabini din Oradea: primul rabin Lipkovitz, rabinii Fuczs, Rosenberg, Pollak, Hager. Secretarul Comunităţii Evreieşti din Oradea, Lazăr Freund, deplânge soarta comunităţii şi faptul că evreii rămaşi nu mai au posibilitatea să întreţină cimitirul: "Noi nu avem posibilităţi materiale pentru a susţine financiar lucrările de întreţinere care se impun. Cimitirul este foarte mare. Are peste 35.000 de m2. Anul trecut, ne-au ajutat deţinuţii din Penitenciar să facem curăţenie. Oamenii de rând nu prea se încumetă să facă curăţenie. Vrem să-l conservăm, poate chiar o să facem o cerere către UNESCO în acest sens. Este păcat să se strice acest cimitir. În fiecare an este vizitat de foarte multe persoane, în special din străinătate. Unii vin din curiozitate, alţii, din simplul motiv că au pe cineva aici. Cred că acest cimitir reprezintă un adevărat monument pentru o întreagă comunitate", ne-a declarat interlocutorul. Din discuţiile avute cu consilierul Comunităţii Evreieşti, Petru Stern, am aflat că pe teritoriul judeţului Bihor sunt peste 70 de cimitire evreieşti, dar, din nefericire, o parte din acestea au fost închise, majoritatea fiind uitate o dată cu trecerea anilor. Deşi Cimitirul din Velenţa este cuprins în mare parte de o vegetaţie "luxuriantă", o parte a acestuia a fost curăţată, în eventualitatea că, şi în anul acesta, ca şi în anii trecuţi, vor exista persoane care vor dori să cunoască istoria comunităţii evreieşti şi că rudele celor trecuţi în nefiinţă îşi vor aminti de ei şi vor veni să le mai presare câte o floare pe mormânt. De precizat că intrarea în cimitir se poate face numai prin achitarea unei taxe, respectiv: 0, 5 lei noi pentru persoanele din localitate, 1 leu pentru cele din afara localităţii şi 10$ pentru persoanele din străinătate. Până când cineva se va ocupa cu adevărat de conservarea lui, cimitirul evreiesc din Cartierul Velenţa riscă să se degradeze pe zi ce trece. Încă o istorie se uită, se îngroapă sub bălării, urmând ca, o dată cu trecerea anilor, o adevărată "bijuterie" de o valoare incontestabilă a unei comunităţi să se piardă...