O dezbatere pe buget fără public interesat - Infrastructura bate cultura
Apelul lansat de Asociaţia Cultură în Mişcare în urmă cu câteva zile pentru operatorii culturali din Oradea să participe la dezbaterea publică a proiectului de buget pe anul 2018, joi după-amiază la Primăria Oradea, a rămas fără ecou. Nici aceştia, dar niciun alt orădean de rând nu s-a arătat interesat de soarta bugetului oraşului...
Doar reprezentanţii câtorva ONG-uri, politicieni de la PSD, UDMR şi USR, precum şi reprezentanţi mass-media au participat joi la dezbaterea publică a proiectului de buget pe anul 2018, moderată de directorul economic al Primăriei, Eduard Florea. După prezentarea proiectului de buget, care va fi supus spre aprobare în şedinţa Consiliului Local din 15 februarie, propuneri putând fi făcute până în 5 februarie, reprezentanţii ONG-urilor şi-au spus nemulţumirile vizavi de faptul că, începând din acest an, finanţarea pentru această categorie a fost redusă la zero. Executivul orădean a propus majorarea bugetului Asociaţiei pentru Promovarea Turismului în Oradea şi Regiune de la 4 milioane lei la 5,3 milioane lei, urmând ca, prin intermediul acesteia, să fie organizate mai multe activităţi dedicate Centenarului, precum şi alte activităţi culturale. Reprezentanţii ONG-urilor culturale au arătat, însă, că rolul APTOR-ului este acela de a atrage turişti, şi doar incidental mai atinge nişte evenimente culturale, şi au solicitat ca măcar 1% din bugetul Oradiei să fie alocat pentru cultură, chiar dacă acestea vor fi triate la finanţare în funcţie de activitatea pe care o derulează. "Lipsa de interes a orădenilor vine în urma faptului că în această dezbatere se ridică probleme, dar nu se întâmplă nimic. După ce în anii 2013, 2014, 2015, finanţarea a fost egală cu zero, în anul 2016 s-au alocat 54.000 de euro, în 2017, s-au acordat 5.000 de euro, pentru ca acum să ajungem iar la 0. În timp ce oraşe precum Craiova alocă 2,8% pentru Cultură, noi am solicitat 1% şi nici măcar acest procent nu ni se acordă", a punctat Flavius Bunoiu, reprezentantul Asociaţiei Cultura în Mişcare, care a mai adăugat că au fost trimise şi propuneri în scris. Eduard Florea a precizat că punctul său de vedere va fi prezentat în Consiliul Local, explicând că tăierea finanţării pentru acest segment se justifică prin faptul că APTOR primeşte fonduri pentru evenimente culturale, iar instituţii importante, cum sunt Teatrul şi Filarmonica, se află în subordinea Consiliului Judeţean. "Asociaţia de Turism are scopul de a atrage turişti, Casa de Cultură are altă menire. APTOR este asociaţie de turism, incidental mai atinge şi nişte subiecte de cultură. ONG-urile din Oradea contribuie la dezvoltarea acestui sector pe plan local, organizează evenimente pentru orădeni şi cu orădeni", a mai menţionat Flavius Bunoiu.
ONG-uri lovite din toate părţile
Punctul său de vedere a fost susţinut şi de Cătălin Popa, reprezentantul Fundaţiei Comunitare Oradea, care a atras atenţia că Oradea nu poate evolua doar prin creşterea calităţii infrastructurii fără o creştere pe măsură a calităţii vieţii culturale. De asemenea, acesta a făcut referire la măsurile de limitare impuse de noile prevederi fiscale, prin care sunt reduse drastic posibilităţile de finanţare a ONG-urilor. "Formularul prin care persoanele fizice puteau dona 2% din impozitul pe venit trebuie de-acum depus personal la ANAF, iar finanţările pentru ONG-uri scad dramatic prin noul Cod Fiscal. Sunt numai măsuri restrictive împotriva noastră. Cu atât mai mult Primăria trebuia să fie alături de ONG-uri, care ar trebui triate după activitatea lor. Trebuie să creştem gradul de culturalizare, am vrea ca la nivel local să găsim un sprijin", a declarat Cătălin Popa. La rândul său, Mircea Stroe, reprezentantul mai multor ONG-uri, a oferit exemplul Clujului, care alocă 17 milioane lei pentru finanţarea ONG-urilor, sau al oraşului Baia Mare, care acordă 4,5 milioane lei. "Noi facem ce facem din pasiune. Când faci un fesitval de artă (Festivalul Naţional de Artă Naivă - n.r.) la care vin sute de oameni în fiecare an te-ai aştepta să beneficiezi de un minim sprijin din partea autorităţilor. În acest an, la acest festival au venit 50 de cetăţeni japonezi. Credeţi că pe ei i-a interesat vreodată dacă au loc de parcare? Nu, au venit pentru Cultură. Nu am avut niciun sprijin de la Primărie. Motivaţia Primăriei a fost tot timpul că nici alţii nu fac, dar asta nu este problema noastră. Sunt foarte multe organizaţii care fac multe alte lucruri, sunt oameni care muncesc după program şi lucrează cu copii sărmani, cu copii cu probleme şi nu-i plăteşte nimeni. De ce Primăria nu îi sprijină măcar cu puţin? Am tăiat nişte bani foarte puţini şi nu înţeleg de ce pentru că lucrurile s-au derulat foarte bine, poate în afara selecţiei efectuate. Tot ne întrebăm ce-au făcut cei dinaintea noastră. Erau 2,5 milioane lei noi pentru ONG-uri pe vremea lui Sturza şi tot atâta pe vremea lui Filip. Mie mi s-a mărit chiria cu 400% la sediu. Suntem dispuşi să facem evenimente frumoase pentru Oradea, Primăria trebuie doar să le patroneze, nu cerem salarii. Avem nevoie doar de o mână de ajutor", a declarat Mircea Stroe.
"Să aşteptăm 15 februarie!"
Reprezentantul PSD în Consiliul Local, Liviu Sabău Popa, a cerut explicaţii cu privire la soarta celor 15 milioane lei primiţi de la Guvern cu titlu de subvenţie pentru energia termică, a "taxat" faptul că din proiectul de bugetare participativă au fost excluse toate proiectele de cultură, fiind menţinute doar cele pe infrastructură, şi a ridicat din nou problema burselor pentru elevi, în timp ce colegul său Adrian Negrea a solicitat alocarea a 700.000 - 800.000 lei pentru plantarea a 800 de arbori, care să repare imaginea creată în urma multiplelor tăieri. De asemenea, reprezentanta UDMR în Consiliul Local, Melinda Kirei, a sugerat că ar trebui să existe finanţări nerambursabile destinate activităţilor de tineret, în timp ce colegul său de partid, Kiss Gabor, a solicitat ca 1% să fie alocat pentru cultură şi tineret, precum şi înlocuirea creditelor bancare cu alte instrumente. Şi reprezentanţii USR Bihor, Cristian Rusu şi Andrei Popa, au avut sugestii vizând planul de modernizare al Spitalului Clinic Judeţean şi pista de alergare din Parcul Brătianu. Toate propunerile au fost însuşite de Eduard Florea, care şi-a luat angajamentul că "va mai merge o dată la primar". "Este un an cu multe evenimente, în special cele care ţin de Centenar. Dar să aşteptăm 15 februarie", a fost promisiunea lui Eduard Florea.
Comentarii
Nu există nici un comentariu.