O camaraderie controversată
Muzeul Memorial „Aurel Lazăr" a fost, miercuri seara, gazda unei dezbateri care a suscitat, chiar de-a lungul anilor, numeroase controverse. Tema conferinţei „Camarazi ai fascismului? Mircea Eliade - Emil Cioran - Constantin Noica" a reuşit să stârnească interesul numeroşilor cercetători şi studenţi orădeni, dar şi unor pasionaţi de istorie.
Complexul „Muzeul Ţării Crişurilor" continuă seria conferinţelor cu teme de istorie, organizate la Muzeul Memorial „Aurel Lazăr". Seară muzeală de miercuri a avut ca temă de dezbatere „Camarazi ai fascismului? Mircea Eliade - Emil Cioran - Constantin Noica". Cel care a conferenţiat pe această temă a fost prof. univ. dr. Florin Müller de la Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie, un specialist recunoscut în cercetarea realităţilor istorice contemporane interbelice. Moderatorul acestei seri a fost conf. univ. dr. Gabriel Moisa, muzeograf la Muzeul Ţării Crişurilor, cel care a făcut o scurtă incursiune în atmosfera de care a precedat cel de-al doilea război mondial. Cei trei scriitori români, care au făcut obiectul temei de discuţie, Mircea Eliade, Emil Cioran, Constantin Noica au „cochetat" încă din tinereţe cu ideile promovate de doctrină naţionalistă care a luat naştere la începutul secolului XIX. Istoricii au încercat de-a lungul deceniilor să explice atracţia exercitată de către o ideologia radicală şi totalitară asupra unor oameni de cultură, în plină ascenţiune, cu un mare potenţial intelectual. Ei priveau această nouă mişcare apărută pe scena politicii mondiale ca pe o revoluţie spirituală. „Istoricul religiilor crede în biruinţa mişcării legionare, pentru că el crede în libertate. Mişcarea legionară este cea care trebuia să asigure o revoluţie spirituală, o victorie a creştinismului, a dragostei", a precizat prof. univ. dr. Florin Muller. Mircea Eliade a văzut în mişcarea legionară un vector al Bisericii româneşti. Dacă, Mircea Eliade nu mers în supralicitarea mişcării legionare, Emil Cioran, în schimb, în opinia lui Muller acesta a „legitimat crumele" fasciste. Mai mult, Emil Cioran vedea România ca pe o „Sahară populată". Filosoful Constantin Noica a desfăşurat şi el o intensă activitate gazetăresc de rezonanţă legionară. La finalul conferinţei, cei prezenţi în sală au ţinut să abordeze şi alte probleme legate de cei trei „camaraţi ai fascismului", de starea politică a acelor vremuri şi de ce a însemnat opera lor în literatura mondială.
Cristina PUŞCAŞ
Este un profesor exceptional,o valoare a istoriografiei romane,de departe cel mai bun specialist roman in istorie contemporana.Detractorii lui nu vor reusi niciodata sa scrie ca el,sa conferentieze ca el.Iar in problema cu "hartuirea",nimeni nu a putut demonstra,cu fapte concrete,aceste acuzatii.Justitia se face cu dovezi,nu cu vorbe.
Este un profesor exceptional,o valoare a istoriografiei romane,de departe cel mai bun specialist roman in istorie contemporana.Detractorii lui nu vor reusi niciodata sa scrie ca el,sa conferentieze ca el.Iar in problema cu "hartuirea",nimeni nu a putut demonstra,cu fapte concrete,aceste acuzatii.Justitia se face cu dovezi,nu cu vorbe.
Hai ca asta-i buna, cand a conferentiat distinsul "prof. univ. dr.", in pauza de hartuit studentele?
ADESEA AJUNG LA EXTREMIZARE (uneori) chiar pe linia IDEILOR PE CARE INCEP PRIN A LE COMBATE.SI ,ADES, se ajunge la EXTREM,DICTATURA si CONTORSIONAREA ADEVARULUI si a OAMENILOR (FASCiSM,COMUNISM,COSEVATORISM,...EXREMISM de ORICE FEL!! CHIAR SI RELIGIOS!!!)
ADESEA AJUNG LA EXTREMIZARE (uneori) chiar pe linia IDEILOR PE CARE INCEP PRIN A LE COMBATE.SI ,ADES, se ajunge la EXTREM,DICTATURA si CONTORSIONAREA ADEVARULUI si a OAMENILOR (FASCiSM,COMUNISM,COSEVATORISM,...EXREMISM de ORICE FEL!! CHIAR SI RELIGIOS!!!)