Aproximativ 50 de poştaşi bihoreni au pichetat, ieri dimineaţă, sediul Prefecturii judeţului Bihor, alăturându-se miilor de colegi din ţară, nemulţumiţi de măsurile de disponibilizare anunţate de către conducerea Companiei Naţionale Poşta Română (CNPR), prin reducerea cu 50% a subunităţilor din judeţe, precum şi faţă de intenţia Guvernului de a privatiza cel mai mare operator de profil din ţară.

Poştaşii bihoreni au decis să protesteze, ieri, în Parcul Traian faţă de preconizatele măsuri de concediere iniţiate la nivelul întregii ţări. Proteste similare celor din Oradea au mai avut loc şi în alte oraşe din ţară, cum ar fi Cluj-Napoca, Sibiu, Satu Mare etc. Înarmaţi cu mesaje, fluiere şi chiar o tobă, protestatarii şi-au exprimat nemulţumirile în faţa Instituţiei Prefectului judeţului Bihor. Totodată, o delegaţie condusă de liderul BNS Bihor, Nicolae Morgovan, a fost primită de subprefectul Cristian Bitea, căruia i s-a înmânat un memoriu pentru a fi înaintat Ministerului de resort. Angela Feier, reprezentantul Filialei Bihor a Sindicatului Lucrătorilor Poştali din România a subliniat că principalele revendicări se referă la privatizarea Poştei, în curs de derulare, respectarea prevederilor contractului colectiv de muncă de către conducerea companiei, acordarea de salarii compensatorii în caz de disponibilizări şi oprirea restructurării abuzive a subunităţilor poştale din ţară.

Poşta ungară poate, cea română nu?!

"Nu este corect să rămâi într-un  oraş cum este Oradea cu doar trei subunităţi gen oficii şi patru ghişee poştale, atâta timp cât, actualmente, toate zonele sunt acoperite cu destul de puţine oficii. Nu vrem să plecăm din Poştă, deoarece avem de lucru şi sunt şi venituri. S-ar putea să vină firme din Ungaria care să-şi deschidă oficii poştale în Oradea şi să ne ia clienţii", a declarat Angela Feier. Liderul BNS, Nicolae Morgovan, a subliniat necesitatea ca această companie românească să rămână a Statului, aşa cum s-a întâmplat şi în alte ţări ale Europei, pentru a nu se ajunge în situaţia aşa-numitelor privatizări ale combinatelor siderurgice, exemplu Câmpia Turzii, care au ajuns să se închidă. "Statul Român nu mai are nevoie de bani? Petromul l-au privatizat. Benzina e mai scumpă decât în Austria, iar ei extrag ţiţeiul în proporţie din 40 şi ceva la sută din resursele naturale ale ţării. Până la urmă, cetăţeanul român numai de pierdut a avut din aceste privatizări", a declarat Morgovan. Sindicaliştii s-au arătat nemulţumiţi şi de faptul că, deşi procesul de privatizare a început şi probabil va fi definitivat în iunie, lipsa comunicării şi a informării este un alt aspect în relaţia cu autorităţile statului, ei neştiind ce prevede această privatizare, ce se va întâmpla cu salariaţii din Poşta Română. Subprefectul a promis delegaţiei prezente în biroul său că va înainta memoriul instituţiilor abilitate.

Naşterea PTTR

Perioada poştei moderne a început în 1864, când domnitorul Alexandru Ioan Cuza a unit serviciul poştal cu cel telegrafic, la care, în 1893, s-a adaugat şi serviciul telefonic, luând naştere simbolul PTT. Această decizie a fost luată în şedinţa Consiliului de miniştri, care a avut loc în ziua de 29 august 1864, desfăşurată sub conducerea Domnitorului Alexandru Ioan Cuza. În calitate de director general al poştelor şi telegrafelor, a fost numit maiorul Cezar Librecht, care ocupa funcţia de inspector general al telegrafelor încă din luna mai 1859. Prima lege de organizare a ramurii de comunicaţii purtând denumirea de "Lege telegrafo-poştală" a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1865, dată de la care a fost reglementată şi situaţia personalului, prin statut propriu.