Cartea istoricului și profesorului universitar dr. Viorel Faur se înscrie într-un context general stimulativ deoarece ea se asociază celor mai importante manifestări dedicate Centenarului Unirii în Bihor, ca realitate pregnantă a ultimelor zile din această lună, care premerg aniversarea zilei naționale a României, la 1 decembrie.

Autorul în discuție a mai lansat, pe parcursul acestui an, trei cărți în paginile cărora sunt reconstituite aspecte ale evenimentelor din lunile octombrie-decembrie 1918, precum și urmările acestora. Ele au fost evocate în paginile ziarului nostru, cum a fost și în cazul Centenarului Declarației de autodeterminare națională de la Oradea, din 12 octombrie 1918.

Cartea la care ne referim cu acest prilej vizează momentele cu adevărat semnificative ale luptei, de peste șapte decenii, a românilor bihoreni pentru drepturi și unitate națională, care au culminat cu participarea la actul istoric din 1 decembrie 1918. Este vorba de o lucrare de sinteză unică în istoriografia locală, prin intermediul căreia sunt reliefate paginile cele mai importante ale istoriei politice și culturale ale Bihorului în epoca modernă (1849-1919), reactualizate în temeiul unor cercetări de durată (spre pildă, prima lucrare semnată de dr. Viorel Faur și care are ca subiect ideea de unitate națională în anii primului război mondial, datează de acum o jumătate de secol și a unei bibliografii extinse, quasi-complete.

Este de remarcat faptul că ea a apărut la o editură prestigioasă (de categoria B) din Cluj-Napoca, mai exact Editura Mega, în condiții tipografice deosebite. În partea finală a acesteia apare o impresionantă bibliografie (fără îndoială, cea mai cuprinzătoare de până acum), precum și indici de nume și de localități, ca instrumente rapide de informare.

Cartea este structurată pe zece capitole și începe cu evidențierea stadiului cercetării problemei, adică evaluarea lucrărilor, care se ocupă de diverse aspecte ale evenimentelor reconstituite, cu deosebire acelea petrecute în Bihorul anilor 1918-1919. Astfel, reține atenția mișcarea revendicativă post-pașoptistă (din anii 1849-1854), transformarea gimnaziului din Beiuș în gimnaziu superior, înființarea Societății de lectură din Oradea (1851-1852) și a catedrei de limba și literatura română la gimnaziul premonstratens din Oradea, introducerea limbii române în administrația unor comune din Bihor (1861-1863), ecoul unirii Principatelor în Bihor (1859-1861), listele de subscripții ale bihorenilor (1877-1878) pentru susținerea războiului de independență (1877-1878), mișcarea politică a acestora în secolul al XIX-lea, care a culminat cu Memorandum-ul și procesul intentat autorilor acestui document european (1892-1894), modul cum s-a reflectat acest eveniment în presa românească (Familia și Vulturul), manifestările locale împotriva legilor școlare ale contelui Apponyi (din 1907), care a avut ca scop maghiarizarea totală  a învățământului confesional (ortodox și greco-catolic) al românilor de dincoace de Carpați.

Un loc central îl ocupă în paginile cărții perioada care precede declanșarea Primului Război Mondial și, cu deosebire, cu care-l încheie, la finele anului 1918. Ca atare, un întreg capitol îi este dedicat Declarației de autodeterminare națională de la Oradea (din 12 octombrie 1918), ca document eliberator al celor trei milioane și jumătate de români din fosta monarhie dualistă. O valoare documentară de excepție o are partea care evidențiază, cu argumente elocvente, contribuția bihorenilor la hotărârea de la Alba-Iulia, din 1 decembrie 1918. Prezentarea evenimentelor nu se încheie cu momentul Marii Uniri, ci continuă cu situația specială în care s-au aflat românii din Bihor până la 20 aprilie 1919, când au fost eliberați de trupele comandate de generalul Traian Moșoiu și a fost introdusă administrația românească (în luna mai1919).

Prin urmare, avem în față o carte autentică de știință istorică, fundamentată pe surse istorice multiple de o valoare informativă incontestabilă și pe o interpretare riguroasă și obiectivă a acestora. Altfel spus o veritabilă restituire a adevărului istoric despre viața politică a românilor din Bihor în cea mai dificilă perioadă a existenței lor istorice.

Nicolae Ardeleanu