Cele două alpiniste bihorence care au reuşit să atingă, în premieră naţională, vârful Mramornaya Stena (6400m) din Kazahstan au împărtăşit experienţele pe care le-au trăit în cele 26 de zile de expediţie. Cristina Ianc, din Beiuş, şi Raluca Ianc, din Oradea, membre ale Clubului de Speologie Cristal Oradea şi ale Serviciului Salvamont Salvaspeo Bihor, au fost însoţite în expediţie de hunedoreanul Mihai Vlad.

Expediţia, a cărei scop a fost atingerea vârfului Mramornaya Stena - 6400 m din Kazahstan în premieră naţională, s-a desfăşurat în perioada 15 iulie - 9 august 2012. Vârful face parte din lanţul muntos Thian Shian şi este cel mai nordic şase miar de pe planetă, găsindu-se la graniţa dintre China şi Kazahstan. Proiectul face parte dintr-o iniţiativă începută în anul 2008 "Cu paşi mici pe vârfuri mari", în cardrul căreia, până în prezent, s-a încercat escaladarea vârfului Mont Blanc, urmată în anul 2009 de escaladarea vârfului Ararat, din Turcia, de 5165 m. "Ne-am propus să încercăm să vedem locuri deosebite. Am urcat pe Ararat, după care am căutat un vârf în masivul Thian Shian. Am ales Mramornaya Stena care nu a mai fost urcat de români", a precizat Cristina Ianc. După zborul de la Bucureşti la Alma-Ata, cu escală la Istanbul, cei trei români au mai avut de călătorit încă 290 km cu maşina la Karkara, în tabăra de bază, şi apoi 100 de km cu elicopterul, până în tabăra de bază avansată. "Prima încercare de a zbura cu elicopterul în tabăra de bază avansată la Bayancol era să se termine într-un mod nu tocmai fericit datorită condiţiilor meteo care s-au alterat pe parcursul zborului", a menţionat Cristina Ianc. Ascensiunea în sine s-a desfăşurat în două etape: prima de aclimatizare şi a doua etapă, al atacului final. Printre momentele dificile cu care s-au confruntat s-au numărat vremea rece, ninsoarea abundentă şi vântul puternic. Cea mai scăzută temperatură pe care alpiniştii care au urcat în iulie pe Mramornaya Stena au suportat-o a fost de -15 grade Celsius. Raluca a menţionat că pentru a-şi asigura hrana nu au apelat la conserve, pentru că sunt prea grele, ci au dus paste făinoase, supe la plic, şuncă, caşcaval şi dulciuri. În ceea ce priveşte atingerea vârfului, cele două au afirmat că nu au avut timp să se bucure prea mult de această reuşită. "Acolo sus toată lumea devine agitată. Trebuie să facem poze cu banner-ul cu sponsorii, cu steagul. Am stat cel mult 40 de minute pe vârf", susţine Raluca. Costurile totale ale expediţiei s-au ridicat la aproximativ 2.000 euro/persoană.