Şedinţele Consiliului Local al comunei Lugaşul de Jos sunt prilej de confruntări politice între două tabere: o coaliţie alcătuită din şapte consilieri, fideli primarului Şorban Levente, proveniţi din UDMR (5), PSD (1), UNPR (1) şi grupul PNL (6). Acest fapt este nociv gospodăririi localităţii, întrucât nu există consens în problemele comunităţii.

Care este motivul acestei dispute? Schimbarea raportului de forţe în consiliu, faţă de legislatura precedentă, în care primarul avea majoritatea, putând uşor manevra consiliul. Noua compoziţie a consiliului local nu a determinat şi schimbarea stilului de lucru al primarului, în sensul prevăzut de lege. Astfel, se continuă ignorarea rolului de organ suprem de decizie a Consiliului Local, executivul bazându-se pe votul celor 7, care acordă necondiţionat votul în concordanţă cu voinţa primarului, indiferent de conţinutul proiectelor. Se constată că majoritatea consilierilor fac doar figuraţie şi nu cunosc atribuţiile ce le revin consilierilor în gestionarea şi buna gospodărire a banului public, fapt pentru care nu îşi exprimă părerile şi opiniile, cu excepţia a trei consilieri care, de altfel, monopolizează discuţiile. Din partea coaliţiei, dirijată de primar, purtătorii de cuvânt sunt: Alin Paşcalău - viceprimar şi Gavril Luca. Din partea "opoziţiei" PNL, liderul grupului, Alina Buzle. "Sămânţa de scandal" o reprezintă lipsa de transparenţă a executivului în actele ce dovedesc gestionarea fondurilor financiare, stabilirea priorităţilor după interesele primarului sau de grup, nerespectarea procedurilor de convocare a şedinţelor Consiliului Local şi a comisiilor pe domenii de activitate (care în general sunt fictive) etc. Toate acestea dau naştere la suspiciuni privind fraudarea unor sume de bani, aşa cum se declară deschis în şedinţă, de către grupul PNL.

 

Activităţi preferenţiale şi bani din buzunar

În unele contracte de lucrări şi facturi emise, care privesc reparaţii la unităţile de învăţământ din comună, nu sunt specificate clar lucrările executate şi costurile defalcate, ci doar valoarea totală a acestora, pentru acoperirea plăţii unor sume cu mult mai mari decât cele reale. În şedinţa din 21 mai, ordinea de zi, a fost votată la mijlocul şedinţei (?!)  la punctul 1, s-a propus spre aprobare rectificarea bugetului de venituri şi cheltuieli, iar la punctul 2, proiect de hotărâre privind aprobarea planului de asigurare cu resurse umane, materiale şi financiare, pentru situaţii de urgenţă. Preşedinte de şedinţă, vicele Alin Paşcalău. La primul punct din ordinea de zi, discuţiile contradictorii sau axat pe marginea defalcării sumei de 415 mii lei, pentru activităţi preferenţiale, aşa cum arată consilierii PNL. Astfel: 100 mii lei, propuşi pentru terminarea Căminului Cultural Urvind se propune să fie alocaţi pentru începerea construirii unui nou cămin cultural în Lugaşu de Sus; 100 mii pentru plombări drumuri (nu sunt specificate care), trotuare şi parcuri; 50 mii servicii culturale (?!); 20 mii servicii religioase (?!); 45 mii asfaltări drumuri (fără specificaţie), dar nici un leu pentru şcoli, aşa cum arată la "diverse", directorul şcolii. Consilierul Alina Buzle interpelează executivul pentru această nereală şi ambiguă defalcare a sumelor şi cere ca suma de 25 mii lei de la activităţi culturale să fie dirijată spre şcoli. Cea mai controversată dispută a fost cea privind achiziţionarea unui aparat GPS pentru delimitarea proprietăţilor în pădure, în valoare de 350 mii lei. Consilierul Gavril Luca, brigadier silvic, a susţinut acest demers, arătând utilitatea sa. Nimeni nu a contestat utilitatea şi oportunitatea, ci doar faptul că achiziţia nu este un obiectiv prioritar la acest buget care nu acoperă necesităţile urgente ale comunei. Nici o comună din zona Aleşd şi nici chiar oraşul nu dispun de un astfel de aparat. Toate amendamentele propuse de PNL nu sunt votate. Materialul de la punctul 2 este aprobat în unanimitate. La probleme curente, consilierii liberali solicită lămuriri privind contractele şi sumele aferente pentru plata artiştilor ce vor concerta în spectacolele de la "Zilele Lugaşului". Viceprimarul Alin Paşcalău răspunde: "Sunt plătiţi din banii aduşi de consilierii PNL de la judeţ, adică 0 lei. Aceste spectacole sunt organizate de Primărie şi nu de Consiliul Local şi nu se cheltuieşte din bugetul local. E organizat de primar şi viceprimar cu bani din buzunar".

Parteneriat european deturnat

În intervenţia sa d-na prof. Poclean Danca, directorul şcolii, arată marile probleme cu care se confruntă instituţiile de învăţământ şi atitudinea primarului şi a viceprimarului faţă de şcoli. În anul 2012, a început derularea proiectului transfrontalier HURO, intitulat: "Reţea tematică de cooperare şi formare în domeniul educaţiei în comuna Lugaşu de Jos şi Nagyrabe - Ungaria". Şcoala Lugaş, ca partener în proiect, avea repartizat un buget de 16 mii euro, pentru achiziţionarea aparaturii pentru laboratoare. Nu s-a cheltuit suma, din lipsă de fonduri, aşa cum susţine Primăria, deşi fonduri în bugetul şcolii au existat, până în decembrie 2012, când suma de 67 mii lei a fost retrasă de primărie, pentru plata unor arierate ale sale şi nu ale şcolii. Directorul şcolii nu a fost consultat şi este obligat printr-un Acord de predare-primire să semneze renunţarea la statutul de partener în proiect (pe care nici nu l-a citit) şi transferarea bugetului revenit şcolii către primărie. Directorul refuză să semneze, până la clarificarea situaţiei, fapt pentru care primarul condiţionează semnarea unor facturi cu lucrări efectuate (amenajarea unor rampe şi balustrade la şcoli, pentru persoane cu dizabilităţi). Cum poate un primar să modifice după bunul plac un proiect transfrontalier finanţat de UE, poate şti doar primarul din Lugau de Jos...

Cine umflă roata?!

Directoarea reuşeşte să mai arate, printre replicile acide ale preşedintelui de şedinţă şi ale consilierului Luca Gavril, că din bugetul local şcolile nu au primit nici un leu, deşi clădirile necesită mari reparaţii. Dar problema cea mai discutată a fost "roaba şcolii" a cărei roată s-a dezumflat. După lungi discuţii de "specialitate", nu s-a ajuns la un consens, referitor la "cine trebuie să umfle roata" de la roaba şcolii.? Într-o postură umilitoare a fost pusă directoarea şcolii, atât de Luca Gavril, "cunoscător" al domeniului învăţământului, dar mai ales de către prof. Paşcalău Alin, care au acuzat-o de prost şi ineficient management şi lipsă de comunicare cu Primăria. Menţionăm că tânăra directoare ocupă funcţia doar de câteva luni. În loc de ajutor şi îndrumare, este acuzată şi criticată. La  situaţia prezentată, trebuie adăugată şi metoda comunicării scrise sub forma unor scrisori între primar şi grupul consilierilor PNL. Sperăm ca acest demers să atragă atenţia organelor abilitate de la nivel judeţean şi să intervină cu măsuri urgente pentru reglementarea acestei stări de fapt, pentru bunul mers al instituţiilor din comună, buna şi corecta gospodărire a banului public în folosul comunităţii.