Cu toate că actele normative în vigoare obligă demnitarii, magistraţii, funcţionarii publici şi unele persoane cu funcţii de conducere să îşi declare averile, se pare că prevederile legale nu sunt valabile pentru toţi, unii considerându-se excepţie de la regulă. În anul 1996, Legea 115 instituia obligativitatea declarării averii pentru demnitari, magistraţi, funcţionari publici şi unele persoane cu funcţii de conducere din regiile autonome, Fondul Proprietăţii de Stat, Banca Naţională a României şi băncile cu capital de stat, total sau majoritar, precum şi procedura controlului averilor acestora în cazul în care există dovezi certe că unele bunuri ori valori nu au fost dobândite în mod licit. Pentru o cât mai fermă respectare a prevederilor actului normativ mai sus- menţionat, la începutul acestui an, guvernanţii au adus o modificare prin intermediul OUG nr. 24 din 21 aprilie 2004 privind creşterea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice şi a funcţiilor publice, precum şi intensificarea măsurilor de prevenire şi combatere a corupţiei, publicată în Monitorul Oficial din 27 aprilie 2004. Conform noilor prevederi, cei vizaţi aveau obligaţia să-şi depună declaraţia de avere în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a respectivei ordonanţe de urgenţă, adică până la 27 mai a.c. Şi chiar dacă litera legii are caracter imperativ, se pare că pentru unii dintre cei care cad sub incidenţa ei lucrurile nu stau chiar aşa. Este şi cazul controversatului director al Direcţiei de administrarea a veniturilor statului din cadrul DGFP Bihor, Ioan Lascău, a cărui declaraţie de avere nu a fost afişată nici până în momentul de faţă pe site-ul instituţiei, aşa cum prevede legea. Accesând adresa de internet www.mfinante.ro, la secţiunea rezervată judeţului Bihor, poţi răsfoi declaraţiile de avere ale tuturor celor 618 funcţionari publici bihoreni din solda ministerului, mai puţin pe cea a directorului Ioan Lascău. Cârcotaşii susţin că omisiunea nu este întâmplătoare, ea datorându-se tocmai fabuloasei averi a finanţistului-şef, simpla enumerare a proprietăţilor şi limuzinelor de lux deţinute de acesta riscând să blocheze serverele Ministerului de Finanţe. Lăsând gluma la o parte, credem că nici măcar Ioan Lascău nu se poate situa mai presus de lege, chiar dacă PNA l-a scos, deocamdată, basma curată din scandalul de corupţie al cărui protagonist a fost în primăvara acestui an. Conform noilor prevederi legale, o dată ce a luat act de nedepunerea declaraţiei de avere în termenul prevăzut, conducerea DGFP Bihor are obligaţia să declanşeze din oficiu procedura de control a averii funcţionarului recalcitrant. Mai ales că presa a semnalat, cu lux de amănunte, în ultimele luni, că averea lui Ioan Lascău depăşeşte cu mult cuantumul veniturilor licite pe care acesta le poate proba, ridicând mari semne de întrebare asupra modului în care a dobândit-o. Contactat telefonic, Ioan Lascău ne-a declarat că nu cunoaşte motivele pentru care declaraţia sa de avere, despre care susţine că a fost depusă încă de la începutul anului, nu a fost afişată pe Internet. Chiar dacă aşa ar fi stat lucrurile, Lascău nu se putea sustrage prevederilor imperative ale OUG nr. 24 din 21 aprilie 2004, fiind obligat să depună o nouă declaraţie - chiar dacă averea sa nu a suferit modificări - până la data de 27 mai anul curent, asemeni celorlalţi 618 "fraieri" bihoreni din subordinea Ministerului Finanţelor Publice...