După 35 de ani de la ultimul rând din manuscrisul monumentalei monografii dedicate „luminatorilor de cultură” bihoreni din perioada interbelică, în aceste zile a văzut lumina zilei cartea „Dascăli din Bihor”, scrisă de etnograful și învățătorul din Lăzăreni, Ion Bradu.

 

Așa cum amintește autorul în cuvântul înainte al acestei cărți, datat la 9 iulie 1982, „geneza acestei cărți s-a produs în anul 1938”, când i s-a solicitat o expunere despre „Dascăli din Bihor” în cadrul unui cerc pedagogic. Apoi, timp de 44 de ani, Ion Bradu și-a depozitat în suflet și în minte amintirile dragi cu acei oameni ai catedrei, pe care i-a întâlnit în activitatea sa didactică și nu numai. În timp, aceste povești de viață s-au așternut pe hârtie născându-se astfel o monumentală monografie a dăscălimii din Bihor. Nu este însă un simplu dicționar, cu date seci despre anii de scoală și de profesorat, sunt poveștile pe care autorul Ion Bradu le-a trăit cu acești giganți ai culturii românești, care s-au format în anii grei ai dominației maghiare în Transilvania, dinainte de 1918. Scriitorul a optat pentru o formulă narativă schițând „portretul fizic și moral, întâmplările legate de viața lor, activitatea cotidiană cu diversele ei laturi și opiniile lor valoroase”.

Decizia editorului cărții, Mircea Bradu, fiul autorului, de a publica această primă ediție în anul în care ne pregătim de sărbătorirea Centenarului Marii Uniri coincide cu mărturia de credință a lui Ion Bradu pe care și-o expune în primul capitol al acestui volum. „E necesar să ne coborâm la neuitatul an 1918, anul unirii Transilvaniei cu România, când peste cele trei Crișuri, băteau vânturi prevestitoare de noi întocmiri. Cultura românească ieșea intens la lumină de sub obrocul apăsărilor seculare, menite să reafirme drepturile reale ale unor imperative naționale”, scria Ion Bradu.

În paginile acestui volum se regăsesc 70 de dascăli bihoreni, pe care autorul i-a grupat în șapte categorii: Pedagogi; Matematicieni şi Naturişti; Filologi şi Istorici, Folclorişti și Etnografi; Poeţi și Prozatori; Muzicieni; Plasticieni.

Una dintre personalitățile care se regăsesc în acest volum este Teodor Neș, fostul director al Liceului de băieți „Emanui Gojdu”, directorul Casei Naționale și a Despărțământului ASTRA, care a patronat și Gazeta de Vest. Născut în 1891, la Mădăras, este absolvent al Facultății de Matematică și Fizică din cadrul Universității din Budapesta. Teodor Neș a readactat lucrarea „Oameni din Bihor”, „un adevărat panteon bihorean în care și-au găsit cinstirea și fondatorii de așezăminte culturale, luptători, poeți și prozatori, dascăli și animatori culturali”, după cum scrie Ion Bradu.

Ștefan Mustă este unul dintre cei mai îndrăgiți și apreciați profesori de matematică din Bihor, cariera sa desăvârșind-o la Liceul „Samuil Vulcan” din Beiuș, unde zeci de liceeni au reușit, grație talentului său pedagogic, să fie admiși fără probleme la Politehnica din Timișoara.

Augustin Cosma este o altă personalitate a vieții culturale bihorene, profesor de limba și literatura română, director al Liceului Gojdu, dar și coordonatorul revistei elevilor gojdiști „Țara visurilor noastre”. În studenție, datorită activității sale de promovare a românismului, a fost arestat de autoritățile maghiare și internat împreună cu tatăl său în Comitatul Șopron din Ungaria, unde a avut domiciliul obligatoriu până în 1918. Titus Liviu Roșu, o ilustră personalitate a lumii istorice, care, cu sprijinul elevilor gojdiști de la Cercul de istorie, reușește să deuleze ample campanii de arheologie scoțând la iveală mărturii ale urmelor dacilor pe acest teritoriu din vestul României.

Regimul comunist a lăsat urme adânci în viețile dascălilor orădeni, Coriolan Tâmâian fiind una dintre victimele ateismului sovietic. Rectorul Academiei Greco-Catolice din Oradea a fost arestat în mai multe rânduri, în 1947; apoi din 29 octombrie 1948 până în octombrie 1955, respectiv din 5 septembrie 1958 - 29 iulie 1964. Niculiță Papp, profesor de desen la Beiuș, a fost luat prizonier de război și dus în Lagărul 74 din URSS, acolo unde Ion Bradu era și el încarcerat. Revenit acasă în 1946, Niculiță Papp va fi din nou arestat în 1948, revenit acasă din închisori și domiciliu obligatoriu abia în 1964.

Autorul nu uită să-și evoce primul său dascăl din Nojorid, Gavril Pop, dar și familia din partea soției, Elena Bradu, învățătoare în Lăzăreni, amintindu-i pe Georgiu Paul, socrul, directorul Școlii din Lăzăreni, sau Aurel Paul, cumnatul, directorul școlii din Cărăndeni și Bicăcel. În ce privește pe autor, acesta s-a născut „într-un amurg de toamnă târzie, în ziua de 23 noiembrie 1911 în satul Nojorid”, în familia lui Teodor și Cătălina. În satul natal a urmat şi cursurile primare sub îndrumarea învăţătorului Gavril Pop, care i-a insuflat dragostea pentru folclor şi l-a îndemnat - în anii când era elev la Oradea - să publice primele culegeri de poezii populare în revista „Izvoraşul”, care apărea la Blaj (1928). După absolvirea studiilor, Ion Bradu a ajuns învăţător în Lăzăreni, unde funcţiona una dintre cele mai vechi şcoli din Bihor. În primul an de activitate înfiinţează o bibliotecă comunală, în 1941 publică prima monografie sătească alcătuită după normele ştiinţifice ale marelui sociolog Henri H. Stahl, dedicată comunei Lăzăreni, activează corul căminului cultural şi continuă activitatea publicistică în ziarele şi revistele orădene Familia, Albina, Gazeta de Vest, Beiuşul, Crişul Negru, Izvoraşul.

Lansarea cărții „Dascăli din Bihor” va avea loc luni, 20 noiembrie 2017, de la ora 17.00, în Sala Mare „G-ral Traian Moșoiu” a Primăriei Oradea, în prezența PS Virgil Bercea, episcopul greco-catolic de Oradea, prof. univ. dr. Aurel Chiriac, prof. Crăciun Parasca - etnolog şi Mircea Bradu - scriitor.