Modul defectuos în care Primăria Oradea, Zona Metropolitană şi Compania de Apă au fost gestionat implementarea proiectului de "Extindere şi modernizare a infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Bihor", evaluat la peste 83 de milioane de euro, ar putea să ducă la pierderea acestor fonduri structurale. La finele săptămânii trecute, conducerea Primăriei Oradea anunţa că a fost aprobată finanţarea de 83 milioane de euro pentru acest proiect, care a fost depus de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Aparegio în cadrul axei prioritare 1 din cadrul Programului Operaţional Sectorial Mediu.

Joi, reprezentanţii Zonei Metropolitane Oradea se aflau la Bucureşti, la Ministerul Mediului, pentru înregistrarea documentaţiei pentru proiectul de extindere şi modernizare a infrastructurii de apă şi apă uzată de pe raza localităţilor Oradea, Beiuş, Tinca, Oşorhei, Fughiu, Alparea, Sântandrei, Palota, Girişu de Criş, Tărian, Nojorid şi Biharia. Până a se putea "suda" un astfel de proiect, a fost nevoie să fie parcurşi mai mulţi paşi, cum ar fi transformarea Companiei de Apă Oradea în Operator Regional "Aparegio", precum şi adoptarea unor hotărâri din partea acestor comunităţi privind delegarea CAO de a prelua reţelele de apă existente din aceste localităţi.

 

Buturuga mică răstoarnă carul mare

Cu doar două zile înainte de depunerea întregii documentaţii, Consiliul Local Biharia a adoptat cu majoritate de voturi o hotărâre prin care se prevede retragerea din acest proiect. "Consilierii locali au votat să iasă din această asociere. Hotărârea este redactată, urmează să fie semnată de către preşedintele de şedinţă a CL. I-am telefonat domnului Adrian Foghiş de la Zona Metropolitană acest incident. De asemenea, am informat şi conducerea Companiei de Apă", a declarat Nagy Gizela, primarul comunei Biharia. Aceasta a precizat că inclusiv cei nouă consilieri UDMR au votat pentru ieşirea din acest proiect, la solicitarea a sute de locatari care şi-au exprimat revolta faţă de modul în care au fost facturaţi pentru consumul de apă. Potrivit viceprimarului comunei Biharia, Szeghalmi Gyozo, dorinţa sătenilor de a ieşi din acest proiect s-a datorat modului în care s-a facturat consumul de apă. "Din 1 octombrie am delegat societăţii CAO serviciul de furnizare a apei. Zilele trecute, oamenii s-au trezit cu facturi foarte mari. Potrivit unui normativ al lor, s-a calculat pauşal, astfel fiecare familie s-a trezit cu un consum de 25 mc/lună! Este consumul pe un an întreg. Aici la ţară nu e ca la oraş. Nu au oamenii baie sau maşină de spălat", a declarat Szeghalmi Gyozo.

 

O piscină de căciulă

Astfel, o familie s-a ales cu facturi de peste 100 de lei pentru două luni, în condiţiile în care atâta plătea pe întreg anul. "E o revoluţie în Biharia. Responsabilitatea aparţine Primăriei Oradea, care nu înţelege că nu poate să se comporte ca un şef mare, când are nevoie de aceşti oameni. Nu poţi să pui aceleaşi tarife ca şi la Oradea, fără să asiguri servicii de calitate. Aici trebuia intervenit cu mai multă delicateţe. Nu poţi să ceri bani, dacă nu ai investit nimic. Trebuie să existe tarife diferenţiate între Oradea şi aceste comune", a declarat Szabo Odon, consilier judeţean.

Pe de altă parte, reprezentanţii CAO dau vina pe săteni şi pe angajaţii Primăriei Biharia. "Oamenii nu ne-au permis accesul în curte să le citim contoarele. Pe de altă parte, Primăria Biharia nu ne-a pus la dispoziţie indicii facturaţi de ea. De asemenea, am făcut o solicitare cu privire la modul de facturare şi ne-a răspuns să facturăm pauşal. În acest caz, regula este tarifarea la 6,3 mc/lună/om", a precizat Alin Sas, reprezentant CAO, care a adăugat că Primăria Biharia nu a informat oficial despre hotărârea de retragere din asocierea Aparegio.

 

Lucrurile se pot complica

Contactat telefonic în cursul dimineţii de joi, 23 decembrie, Adrian Foghiş, directorul Zonei Metropolitane Oradea, a declarat că nu a primit nimic oficial de la CL Biharia. "Am încercat, în mai multe rânduri, să vorbesc cu doamna primar, care m-a tot pasat. Acum sunt la Bucureşti pentru a depune documentaţia pentru finanţare. Am sunat la Oradea, dar la Serviciul Juridic nu a fost transmis niciun document cu privire la hotărârea celor de la Biharia. Dacă această comună iese din proiect, lucrurile se complică", a precizat Adrian Foghiş.

Situaţia de la Biharia riscă să se extindă şi la alte localităţi. Printre nemulţumiţi se află şi locuitorii comunei Sântandrei.