La Vârciorog, s-a renăscut composesoratul urbarial "Măgura" Vârciorog, în baza Legii 1/2000 numită Lupu. Această asociaţie număra, la 30.06.1938, 378 de composesori (membri), iar astăzi, după titularii de atunci, numără aproximativ 800 de membri cu un patrimoniu cu păduri, în mare parte seculare, de circa 1.500 ha.

O "crimă economică" cu consecinţe şi asupra mediului

Dacă, până în 1989, acest patrimoniu a fost administrat şi gestionat de stat prin RNP Romsilva după reguli bine stabilite, odată cu reconstituirea dreptului de proprietate de către proprietarii de drept în baza Legilor 18/1991 şi 1/2000, acest patrimoniu a devenit al tuturor şi al nimănui, deoarece, potrivit legii, proprietatea, fiind în cote părţi indivize, proprietarul nu poate dispune asupra dreptului său aşa cum îi dictează interesele, condiţii în care această imensă avere este administrată şi gestionată de un consiliu de administrare, din păcate, în mod haotic după bunul lor plac şi interes, fără a respecta nişte norme legale şi norme interne stabilite în statutul asociaţiei. Cu alte cuvinte, aici acţionează "legea junglei" după un dicton care circula în timpul comunismului cu teoria celor 7 "F", adică "Fură frate fără frică, formele fie făcute!" În calitate de composesor am fost convocat la adunarea generală anuală de bilanţ în data de 30 martie 2008, care bineînţeles că a fost declarată nestatutară, spre bucuria "onoratei" conduceri declarată ca atare, deşi în sală se aflau peste 100 de membri, încălcându-se statutul, deoarece nu s-a analizat numărul de voturi în funcţie de suprafaţa deţinută de aceştia, cu un vot pentru fiecare hectar de proprietate. La adunare au participat cu precădere cei cu mai multă suprafaţă de pădure, foarte interesaţi în gestionarea averii lor şi ca atare, după o analiză atentă, se întruneau condiţiile statutare. Dacă până acum composesorii au fost apatici faţă de ce se întamplă cu averea lor, de data aceasta şi-au manifestat cu toţii nemulţumirea că nu-şi pot spune "of"-ul în legătură cu gravele abateri şi abuzuri frauduloase în gestionarea averii lor. Primarul comunei, Vasile Cociuba, ca reprezentant al autorităţii publice locale, a declarat această întrunire ca adunare populară fără iz electoral, dându-le posibilitatea cetăţenilor de a-şi spune "of"-ul lor, prilej cu care au fost ridicate probleme deosebit de grave privind gestionarea acestui patrimoniu, cu alte cuvinte o "crimă economică" cu consecinţe şi asupra mediului, prin devastarea fără scrupule a acestui patrimoniu dat de Dumnezeu, numit pădure.

Pădurea riscă să dispară de tot

În cele ce urmează, voi încerca să redau cele mai importante aspecte reieşite din discuţiile purtate, pentru a le face cunoscute autorităţilor care ar trebui să se autosesizeze şi să se implice în cercetarea lor pentru a le curma, cu tragerea la răspundere a vinovaţilor. Disperarea de cauză a oamenilor constă în aceea că, dacă continuă jaful ca şi până acum, într-un an sau doi nu mai rămâne nimic din pădure. Acuzele se îndreaptă spre actuala conducere, în frunte cu preşedintele asociaţiei Aurel Blaga, Iosif Gomboş şi directorul Ocolului Silvic particular Bratca, Gavril Gente. Astfe, este vorba despre tăierea abuzivă a pădurii, fără a se respecta amenajamentul silvic prin care se produce frauda şi infracţiunea; vânzarea masei lemnoase la preţuri sub valoarea reală. Spre exemplu: s-au vândut 94 mc de cireş cu un preţ de 4 milioane ROL/mc, în timp ce această esenţă este foarte căutată şi se vinde cu preţ cel puţin dublu. Apoi, licitaţia vânzării nu se face în mod transparent după reguli bine stabilite, nu se cunosc veniturile reale din exploatarea materialului lemnos şi destinaţia acestora, nu s-au dat dividende proprietarilor sub formă bănească decât în natură unora în mod preferenţial, nu s-au făcut investiţii prin replantări pe măsura tăierilor, evidenţa contabilă este ţinută de o firmă din Oradea, căreia i se plătesc sume exorbitante în loc să existe un serviciu de contabilitate propriu. De asemenea, cu prilejul adunării generale, poliţiei locale i s-a imputat că nu urmăreşte legalitatea transporturilor de material lemnos care tranzitează comuna, Ioan Maliţa întrebând organele de ordine câte cazuri infracţionale au constatat. Pentru că actuala conducere pare de neclintit, s-a hotărât scindarea asociaţiei prin organizarea unei noi asociaţii cu cei care doresc să adere la ea, aceasta urmând să fie afiliată la Ocolul Silvic "mamă" Dobreşti, iar actuala conducere să fie acţionată în judecată pentru drepturile neacordate membrilor şi prejudiciul creat. Toţi cei prezenţi au aderat la noua asociaţie, alegându-se un comitet ad-hoc în fruntea căruia a fost ales Ioan Maliţa. Acest comitet urmează să întocmească statutul asociaţiei, contractul de asociere, să înregistreze juridic asociaţia şi să preia patrimoniul ce i se cuvine din vechea asociaţie.


"Lupii", paznici la "stână"

De menţionat că în mai multe adunări generale i s-a imputat primului preşedinte al composesoratului, profesorului Iosif Gomboş, că nu se ştie pe ce criteriu şi cu ce scop a luptat din răsputeri pentru a scoate asociaţia din administrarea Ocolului Silvic Dobreşti, în inima căruia se află patrimoniul acesteia, şi a o trece la Ocolul Silvic particular Bratca, căruia i se plătesc sume exorbitante pentru serviciile prestate, fără a cunoaşte şi composesorii condiţiile contractuale. Se spune că acest ocol se ocupă doar de paza pădurii şi de partea tehnică de exploatare în baza amenajamentului silvic, fără a fi implicat în probleme de investiţii cu replantări. Din discuţiile purtate, rezultă că acest Ocol nu respectă amenajamentul silvic, deoarece se taie lemn după bunul plac al celor patru paznici (pădurari), fapt care creează frauda infracţională. Cu alte cuvinte, s-au alungat de la "stână" paznicii fideli cauzei şi s-au pus "lupii" paznici la această pădure numită "stână". Starea infracţională de aici a fost constatată şi de Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare (ITRSV) Bihor şi publicată în ziarul Crişana din 17 august 2007. În articolul cu titlul "În Composesoratul Măgura o întreagă pădure devastată", inspectorul şef, ing. Sever Şerbănescu, dă de înţeles că se fură pădurea "ca în codru", ceea ce se întâmplă în Composesoratul Măgura Vârciorog intrând în analele nedorite ale recordurilor la furt şi ridicând mari semne de întrebare vizavi de modul cum înţeleg unii să gestioneze fondul forestier. În final, se promite că se vor continua cercetările, ceea ce nu s-a mai întâmplat, astfel, astăzi, putând fi ridicate semne de întrebare şi vizavi de modul cum poate rămâne un caz atât de grav nefinalizat.

Un dosar pe masa procurorilor

În prezent, toată lumea este convinsă că, dacă acest patrimoniu ar fi rămas în administrarea Ocolului Silvic al Statului - Dobreşti nu s-ar fi ajuns unde s-a ajuns, motiv pentru care se cere ca acesta să fie rearondat la Ocolul Silvic "mamă" Dobreşti, în caz contrar, mulţi proprietari vor renunţa la proprietatea lor în favoarea statului pentru că în condiţiile actuale nu au niciun folos după această semi-proprietate. Nu s-a întocmit o situaţie clară cu evidenţa pe composesori (Registrul proprietarilor), cu suprafeţele de teren ca drept de proprietate a acestora. Mai mult decât atât, sunt suprafeţe de pădure cumpărate de composesorat în 1938, cum este cazul unei suprafeţe de 280 ha (480 iug) din CF 462 Fâşca şi altele, care nu sunt divizate pe composesori, iar astăzi se exploatează în folosul nu ştiu cui. Comisia de Cenzori, în fruntea căreia s-a aflat un competent economist cu o vastă experienţă în domeniul economic şi juridic, ca expert pe lângă instanţele de judecată, fiul primului preşedinte al composesoratului din 1928, (care se vrea anonim în faţa presei), a luptat din răsputeri pentru a face ordine în respectarea legalităţii şi a statutului asociaţiei, motiv pentru care s-a născut un acut conflict deschis între acesta şi conducerea actuală a composesoratului, în speţă cu profesorul Iosif Gomboş şi Aurel Blaga, care, în final, l-au exclus din Comisia de Cenzori. Fraudele infracţionale constatate de Comisia de Cenzori au fost supuse dezbaterii Adunării generale din data de 28 martie 2007, prilej cu care s-a hotărât că starea infracţională depăşeşte competenţa adunării generale şi să fie înaintat cazul organelor de urmărire penală, astfel cauza a fost înaintată la DNA Bihor, unde face obiectul dosarului 121/02.08.2007, trimis de DNA la Parchetul de pe lângă Judecătoria Aleşd, fiind şi astăzi în curs de cercetare.


Ar fi multe de spus din discuţiile oamenilor, însă ne oprim aici cu ele, trăgând o singură concluzie, care, sperăm, va fi auzită şi înţeleasă de toţi factorii implicaţi: aici se comite o evidentă "UZURPARE" a drepturilor noastre, termen definit de Academia Română în Dicţionarul Enciclopedic, ediţia 1966 pag. 804 astfel: "Acţiune prin care o persoană îşi însuşeşte sau îşi atribuie în mod fraudulos un drept, o calitate, un titlu, o însărcinare etc. pe care nu le are în realitate", deci aviz amatorilor pentru că nimeni nu este mai presus de lege. Din tot ce se întâmpla aici rezultă teama oamenilor că sunt puşi în faţa unei "deşertizări" apocaliptice prin defrişările masive fără control, cu efecte dezastruoase în timp şi asupra mediului, cu decimarea averii lor după principiul machiavelic "scopul scuză mijloacele".