Din această vară, în comuna Sânmartin vor începe lucrările de introducere a reţelelor de gaze, în cadrul unui proiect în valoare de 88 milioane lei finanţat prin Programul Naţional de Investiţii Anghel Saligny. Contractul de proiectare şi execuţie prevede, totodată, racordarea la reţea a peste 4.000 de gospodării.

 

Lucrările vor începe în iunie

La sediul Primăriei Sânmartin, a avut loc ieri, 22 martie, semnarea contractului cu reprezentanţii firmelor Gavella şi Distrigaz, asocierea de firme care a câştigat licitaţia pentru introducere a gazului natural în comună. Investiţia, în valoare de 88 de milioane de lei, va primi finanţare integrală prin Programul Naţional de Investiţii „Anghel Saligny”.

„Suntem într-un moment foarte, foarte important pentru comuna Sânmartin. Semnăm cel mai mare proiect pe care l-a realizat Primăria comunei, în valoare de 88 de milioane, pentru înfiinţarea reţelelor inteligente de distribuţie a gazelor naturale în comună. Este un proiect aşteptat de noi, de locuitorii comunei, de vreo 30 de ani, iar acum este momentul fericit în care am finalizat licitaţiile şi vom putea începe execuţia lucrărilor”, a anunţat, într-o conferinţă de presă, primarul Cristian Laza. Acesta a menţionat că licitaţia a fost câştigată de asocierea formată din firmele Gavella, Distrigaz Vest, Distrigaz Vest Construcţii şi Safit.

Proiectul prevede introducerea a 128 de kilometri de conducte de gaze şi racorduri gratuite la reţea pentru 4.080 de gospodării din localităţile comunei (Băile 1 Mai, Băile Felix, Betfia, Cihei, Cordău, Haieu, Rontău şi Sânmartin). De asemenea, vor fi racordate, din bani de la bugetul local, cele 12 unităţi şcolare din comună. Cele peste 1.800 de firme din comună vor trebui să plătească pentru a se racorda la reţeaua de gaz. Lucrările propriuzise ar urma să înceapă în luna iunie, după ce va fi realizat în prealabil proiectul tehnic, termenul de execuţie fiind de 24 luni.

Primăria Sânmartin a mai licitat și distribuția și exploatarea rețelei de gaz pentru următorii 49 de ani, câştigător fiind singurul ofertant - Distrigaz Vest.

În ceea ce priveşte proiectul de introducere a gazelor în comună, primarul Cristian Laza le-a mulţumit colegilor din Primărie pentru „munca titanică” depusă, începută în 2017: „Cred că sunt nu mai puţin de două camioane de documentaţii”.

 

Proiect „greu încercat politic”

Pe de altă parte, Cristian Laza a afirmat că proiectul „a fost greu încercat politic”. Mai exact, „comuna Sânmartin a fost scoasă de la finanţare” europeană prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM) de Ministerul Fondurilor Europene condus atunci de „ministrul de tristă amintire” liberal Dan Vîlceanu, care „a considerat că Lazuri de Beiuș, de exemplu, are o eligibilitate mai bună decât comuna Sânmartin. Am fost respinși de la finanțare pe nedrept, deși aveam toate argumentele din lume”. Laza a precizat că în Sânmartin sunt 1.800 de firme, cel mai mare număr înregistrat într-o comună din România. Numărul de firme era criteriu important pentru acordarea finanţării. În plus, Sânmartin prezentase o petiţie semnată de reprezentanţii a peste 4.000 de gospodării care îşi asumau introducerea gazului în locuinţă. Cu toate acestea, din Bihor a fost preferat proiectul depus în asociere de comunele Lazuri de Beiuş, Rieni, Buntești, Pietroasa și Drăgănești.

„Decizia a fost politică. PNL a confiscat fondurile europene”, a adăugat primarul din Sânmartin, afirmând că din proiectele aprobate spre finanţare prin POIM, 80% erau depuse de primari PNL. După respingerea proiectului, comuna Sânmartin a atacat în instanţă decizia, însă a renunţat la procese după ce a primit finanţare prin Programul Anghel Saligny. El i-a mulţumit prşedintelui PSD, Marcel Ciolacu, care „a intervenit ferm” şi a discutat în coaliţie pentru a fi asigurată finanţarea proiectului de intoducere a gazelor în comună.

„Vreau să-i mulţumesc şi acum domnului Ciolacu. S-a luat o decizie în coaliţie şi printr-o ordonanţă de urgenţă, din 6 aprilie 2022, comuna a intrat la finanţare prin Programul Saligny. Această sumă - circa 18 milioane de euro - acoperă în întregime lucrările şi înseamnă veniturile noastre proprii pe şapte ani”, a declarat Cristian Laza. El consideră că vina pentru decizia lui Vîlceanu este a PNL Bihor. „Sigur Vîlceanu nu a făcut aceste lucruri fără complicitatea PNL Bihor, că nu ştia el de Lazuri de Beiuș sau Drăgănești, unde este un singur ABC, numit Centrul satului”, a mai afirmat primarul comunei Sânmartin. El a menţionat că nu îl consideră vinovat pe preşedintele PNL Bihor Ilie Bolojan: „Nu reproşez persoanelor nimic. Am o relaţie civilizată cu Ilie Bolojan. Avem şi două proiecte comune. Însă, cu siguranţă ministrul a avut informaţii de aici, din Bihor”.

Pe de altă parte, Laza a declarat că de când e bihoreanul Marcel Boloş la conducerea Ministerului Fondurilor Europene „lucrurile s-au schimbat fundamental în bine, este un alt aer, de profesionalism, în minister”.