Reprezentanţii Centrului Regional de Supraveghere Ecologică Munţii Apuseni au  prezentat, ieri, unele aspecte controversate ale proiectului de dezvoltare a unei staţiuni pe platoul Padiş, parte a Parcului Natural Munţii Apuseni, cu statut de zonă de protecţie şi conservare specială a biodiversităţii şi patrimoniului natural.

Mihai Togor, preşedintele CRSE, a pus la dispoziţia reprezentanţilor mass-media o serie de documente furnizate de şefii unor instituţii publice locale, cum ar fi Instituţia Prefectului judeţului Bihor, a Consiliului Judeţean Bihor, a Agenţiei de Protecţia Mediului Bihor etc., acte care, în opinia sa, au un iz penal. Printre politicienii care şi-au pus semnătura pe aceste documente contestabile se numără prefectul Gavrilă Ghilea, deputatul Ştefan Seremi, fostul vicepreşedinte al CJ Bihor, Radu Ţîrle, în prezent preşedinte al CJ Bihor. Togor a cerut Ministerului Administraţiei şi Internelor demiterea prefectului Gavrilă Ghilea şi a precizat că va face denunţuri penale împotriva mai multor politicieni care au susţinut distrugerea platoului Padiş.

Un proiect imobiliar controversat

Totul a pornit în urmă cu opt ani, când Compania de Turism, Hoteluri şi Restaurante (CTHR) Padiş a demarat demersurile pentru un proiect imobiliar. Începând din anul 2003, CTHR Padiş, avându-l ca acţionar principal pe Viorel Popa, a intrat în posesia a 85,94 hectare din zona specială, prin trei schimburi repetate de teren cu Consiliul Local din Lazuri de Beiuş, pentru care au oferit doar 42 de hectare, pentru a dezvolta un proiect de promovare turistică la Padiş, cu toate că legislaţia de mediu nu permite acest lucru în ariile protejate. Pentru a-şi pune în operă proiectul, investitorii ar fi recurs, după declaraţiile reprezentanţilor CRSE, la o serie de ilegalităţi, cum ar fi falsificarea hărţii zonei de conservare specială din Parc. În ultimii ani, întreaga suprafaţă de 86 de hectare a fost parcelată în 108 loturi identificate la Oficiul de Cadastru din Beiuş, mare parte vândută unor persoane fizice, şi 33 de loturi pentru persoane juridice, 56,2 hectare.

Proprietari mari şi tari

Pe parcursul documentării, reprezentanţii CRSE au descoperit printre proprietari chiar pe prefectul de Bihor, Gavrilă Ghilea, care ar deţine prin Oviserga Prest SRL, una din firmele la  care este acţionar,  trei parcele, în suprafaţă totală de 3.906 mp. Pe lângă persoane fizice, ca proprietar apare un asociat nou cu CTHR, şi anume Poiana Padiş SRL, cu 25,4 ha, o firmă cu acţionar unic din Cipru şi SC Avirom Pak SRL, cu acţionari majoritari din Republica Moldova, cu 32,2 hectare, CTHR mai rămânând cu 21,2 hectare. Ecologiştii bihoreni îl suspectează  pe Ghilea de conflict de interese, mai ales că instituţia pe care o conduce a emis un aviz de legalitate pentru Hotărârea Consiliului Budureasca care susţine acest proiect de dezvoltare, cu toate că această primărie nu are competenţe în ce priveşte administrarea Parcului Natural, iar HCL nu avea avizul Consiliului Ştiinţific al Parcului. "Vom denunţa ilegalităţile constatate. Nu se poate ca un prefect, când este interesat, să facă altceva decât îi spune legea", a declarat Mihai Togor.

Ghilea: „Singurul interes a al legii"

Prefectul Gavrilă Ghilea se apără şi spune că la emiterea avizului de legalitate nu au fost alte interese, decât cele legale. "Când am dat avizul de legalitate ne-am consultat cu juriştii Direcţiei Juridice care au făcut o analiză a documentaţiei depuse. Acel aviz nu a avut alt interes, decât cel legal", a declarat Gavrilă Ghilea.

Precum în Elveţia, aşa şi la noi

Deputatului Ştefan Seremi, fostul vicepreşedinte al CJ Bihor, i se reproşează că şi-a pus semnătura pe un certificat de urbanism contestabil, aceeaşi acuzaţie este adusă şi actualului preşedinte al CJ Bihor, Radu Ţîrle, care a eliberat un nou certificat de urbanism. "Acel certificat de urbanism este un act premergător autorizaţiei de construcţie. Eu am un interes să se facă ceva în acele zone: locuri de muncă. Nu sunt ca alţii care au locuri de cazare în zonă şi care nu vor să mai vină alţii să îşi dezvolte afacere. Doresc să fie ca în Elveţia, să fie un hotel şi alte locuri de cazare la pensiune", a declarat Ştefan Seremi.

Vine încălzirea globală

Ecologiştii bihoreni au declarat că ei nu se opun dezvoltării zonei, însă acest proiect nu este decât o afacere privată menită, din punctul lor de vedere, să distrugă singura zonă importantă turistică din Bihor. "Ei nu doresc un proiect unitar. Ei doresc doar parcelarea şi construirea unor case de vacanţă şi atât. Ei vin şi spun că vor să creeze o pârtie. Însă, dată fiind încălzirea globală, sub 2.000 de metri nu se mai pot amenaja pârtii. În plus, la Padiş vorbim de un platou, unde nu poţi să amenajezi decât o pârtie pentru începători. Nu poţi să justifici crearea 3.000 de locuri de cazare pentru 3.000 de schiori începători", a declarat ecologistul Paul Iacobaş.

CRSE a deschis la Tribunalul Cluj două procese privind anularea şi suspendarea hotărârii CL Bunteşti.