Conducerea administraţiei locale orădene vrea să atingă pragul maxim de îndatorare al oraşului. Politica accesării de credite, pe care orădenii le vor plăti în următorii 20-30 de ani, pare să fie singura cale identificată de către edilii municipalităţii pentru a-şi realiza obiectivele asumate prin campania electorală. În ultimii trei ani, contractele de creditare încheiate s-au ridicat la 30 milioane euro, iar pentru anul următor se intenţionează accesarea unui nou credit în valoare de 20 milioane euro.

Într-o conferinţă de presă, reprezentanţii municipalităţii Oradea au decis să „protesteze" faţă de decizia Guvernului României de a reduce cota defalcată din impozitul pe venit, încasat la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, şi alocate lunar autorităţilor locale de la 77% la 71,5%, dar şi eliminarea impozitului pe veniturile din pensii, impozit care până acum se încasa la bugetul local. Intenţia Guvernului este ca aceste venituri să fie reţinute de aici înainte de către bugetul de stat. „Primul efect al unor astfel de măsuri va fi diminuarea veniturilor proprii ale bugetului municipiului. Asfel, ca urmare a reducerii cotei cuvenite bugetului local de la 44% la 40,5%, veniturile proprii ale oraşului vor înregistra o scădere cu 8.600.000 lei. Totodată, decizia Guvernului de a nu mai aloca bugetului local sumele rezultate din impozitul pe veniturile din pensii se va reflecta într-o diminuare a veniturilor proprii, cu încă 8.600.000 lei, deci în total 4 milioane de euro. Dacă aceste măsuri vor fi adoptate, estimăm pentru anul 2012, o scădere a veniturilor proprii cu 8,5%, faţă de acest an. Prin toate aceste măsuri, Guvernul afectează o sursă de finanţare vitală pentru primării", a precizat Eduard Florea, directorul executiv al Direcţiei Economice. În lumina acestor informaţii, edilii orădeni anunţă că se va renunţa la o serie de investiţii, din cele 80 de străzi incluse în programul de reabilitare, se vor face doar 60, proiectul de realizare parcări se va reduce la jumătate şi se va renunţa la realizarea celui de-al doilea corp de clădire pentru Colegiul Economic „Partenie Cosma". Vor rămâne pe lista de priorităţi realizarea străzii Meiului, amenajarea zonei intubate de pe Adona, rampele de acces şi giraţia la Podul Macio, respectiv demolarea garajelor şi amenajarea spaţiilor de pe malul drept al Crişului Repede din zona Podului Sovata. De asemenea, în contextul pierderii celor 4 milioane de euro, care vor lua calea bugetului central, reprezentanţii Primăriei Oradea au vorbit şi de necesitatea accesării de credite pentru a-şi realiza planul de investiţii. Politica administraţiei locale de a rezolva orice problemă financiară prin accesarea de credite va fi însă păguboasă pentru bugetele locale, orădenii fiind cei care vor trebui să plătească, cu vârf şi îndesat, această strategie a conducerii Primăriei Oradea. Astfel, la cele trei contracte de creditare încheiate în ultimii trei ani, în valoare de 30 milioane euro, anul viitor se va mai adăuga unul, în valoare de 20 milioane euro. Banii vor fi utilizaţi pentru asigurarea cofinanţării proiectelor cu finanţare europeană: modernizarea Ştrandului Municipal (Complex NYmphaea), reabilitarea sistemului de termoficare, respectiv reabilitarea magistralelor M1 şi M2. În acest context, administraţia locală va atinge în anul 2013 un prag record de îndatorare al Oradiei, de 27%, în acest an, gradul de îndatorare fiind de 14,4%.

Dacă în anul 2012, un an electoral, serviciul datoriei publice (rate şi dobânzi) va fi unul suportabil pentru contribuabili, în anul 2013 acest serviciu se va dubla de la 30 milioane de lei, la 57 milioane de lei. Aceleaşi cote ridicate ale datoriei publice se vor menţine până în anul 2020 (21,5% gradul de îndatorare), directorul Eduard Florea neputând preciza în ce an municipiul Oradea va putea reveni la actualul grad de îndatorare.