Sala de şedinţe a Consiliului Judeţean Bihor a fost, ieri, gazda unei conferinţe cu tema "Arhitectura vernaculară din judeţul Bihor, conservare şi promovare", organizată de Fundaţia de Protejare a Monumentelor Istorice din judeţul Bihor. Evenimentul s-a dorit a fi un semnal de alarmă în ceea ce priveşte posibilităţile de protejare a clădirilor ce pot fi încadrate în această categorie.

Arhitectura vernaculară defineşte arhitectura rurală şi urbană fără arhitect, neproiectată, creaţie a celui care urmează să o utilizeze, realizată, eventual, cu mână de lucru cu o anumită experienţă. Acest tip de arhitectură a făcut obiectul conferinţei internaţionale organizate ieri de Fundaţia de Protejare a Monumentelor Istorice din judeţul Bihor, în cadrul Proiectului finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional 2011. Organizatorii au anunţat că au optat pentru această temă datorită transformărilor satului românesc din ultimul secol, prin care se impun, pe de-o parte, măsuri de modernizare a acestuia şi, în egală măsură, conservarea a ceea ce este autentic, a tezaurului cultural, a ceea ce este specific satului-simbol al civilizaţiei de-a lungul timpului. La simpozion a participat viceprimarul Oradiei, Rozalia Biro, care a apreciat faptul că au răspuns invitaţiei personalităţi ale comunităţii orădene care desfăşoară activităţi în protejarea patrimoniului. "Ziua de azi ar trebui să fie un semnal de alarmă în ceea ce priveşte arhitectura vernaculară", a declarat preşedintele Fundaţiei de Protejare a Monumentelor Istorice, Sarkozi Zoltan, adăugând că a participat la o conferinţă internaţională care a avut ca temă arhitectura în cadrul căreia a propus înfiinţarea unei baze de date care să cuprindă clădirile cu valoare arhitecturală. "Din păcate, propunerea mea a fost respinsă fără să mi se dea un motiv, deşi preşedinte de onoare al conferinţei a fost vicepreşedintele Parlamentului European, întâmplător tot un orădean", a menţionat Sarkozi, făcând referire, în mod evident, la fostul episcop Laszlo Tokes. Sarkozi a mai afirmat că, din păcate, arhitectura vernaculară este pe cale de dispariţie. În aceeaşi notă a fost şi intervenţia preşedintelui ICOMOS (International Council on Monuments and Sites) România, Sergiu Nistor, care a precizat că, în România, patrimoniul vernacular "nu are o recunoaştere de jure după cum merită". Totodată, acesta a menţionat că arhitectura vernaculară nu beneficiază de nicio prevedere specifică în legislaţia românească. "În aceste condiţii, se pune întrebarea: în ce măsură poate fi protejată?", a mai adăugat Sergiu Nistor.

La conferinţă au mai participat Gergely Nagy, preşedintele ICOMOS Ungaria, Aurel Chiriac, directorul Muzeului Ţării Crişurilor, Laszlo Szephegyi, inspector şef de patrimoniu pe Regiunea de sud-est a Ungariei, Octavian Muth, arhitect, Geza Dukret, preşedintele APMLC Partium şi Banat, precum şi Viorel Lascu, managerul Sit Natura 2000 - Pădurea Craiului.