Din această săptămână, o echipă de specialişti hidrogeologi a început monitorizarea lacului cu nuferi din Băile 1 Mai, urmând ca primele informaţii cu privire la situaţia exactă şi motivele pentru care nivelul apei a scăzut dramatic să fie făcute publice în luna noiembrie. În urma informaţiilor obţinute va fi întocmit un plan de măsuri. Programul este derulat de ANRM, împreună cu Facultatea de Geologie şi Geofizică din cadrul Universităţii Bucureşti şi cu Asociaţia Hidrogeologilor din România.

Ieri dimineaţă, la sediul Prefecturii Bihor, a avut loc o întâlnire în cadrul căreia s-a discutat, din nou, situaţia Lacului cu nuferi Ochiul Mare din Rezervaţia naturală Pârâul Peţea din Băile 1 Mai. Pe lângă specialişti, la întâlnire au fost prezenţi prefectul Claudiu Pop, reprezentanți ai Primăriei Oradea, ai Primăriei Sînmartin, Transgex, ANRM, Facultatea de Geologie şi Geofizică din cadrul Universităţii Bucureşti şi Asociaţia Hidrogeologilor din România. Potrivit prefectului de Bihor, masa rotundă a fost organizată în urma a două discuţii care au avut loc la Ministerul Mediului şi s-a centrat în jurul problemelor cu care se confruntă Ochiul Mare şi a măsurilor care trebuie luate.

"Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, împreună cu specialiştii Facultăţii de Geologie şi Geofizică, lucrează la un proiect în urma căruia vom vedea starea exactă a zăcământului, pentru că ultima verificare s-a făcut prin anii 70", a menţionat Claudiu Pop, adăugând că, din punct de vedere legal, se fac toate demersurile pentru ca rezervaţia din Băile 1 Mai să fie salvată. "Sigur, trebuie văzut un echilibru  între activitatea economică din zonă şi activitatea ştiinţifică", a adăugat prefectul, care e de părere că trebuie făcută o distincţie între activităţile în scop recreativ şi cele în scop medical, care se derulează în Băile Felix şi Băile 1 Mai.

Aurel Gheorghe, director general al Direcţiei de inspecţie şi supraveghere teritorială a activităţilor miniere şi petroliere din cadrul ANRM, a precizat că, începând de luni, 8 septembrie, o echipă de specialişti în hidrogeologie a fost trimisă la faţa locului. "Am deplasat în teren o echipă de specialişti în hidrogeologie cu mare experienţă în ape minerale geotermale, cu cărţi şi cu documentaţii publicate. Echipa e în teren de luni şi a început un program de inventariere a resurselor pentru a determina, undeva la nivelul lunii noiembrie, nişte cauze care ar avea o legătură directă cu situaţia lacului şi un plan de măsuri urgente ce trebuie implementat", a spus Aurel Gheorghe.

Lac protejat, dar braconat!

Specialiştii veniţi de la Bucureşti au remarcat faptul că "Ochiul Mare era mic". "Ieri (n.r. - miercuri), erau 5 pescari care prindeau roşioare", a menţionat Daniel Scrădeanu, profesor la Facultatea de Geologie din Bucureşti şi preşedintele Asociaţiei Hidrogeologilor din România, adăugând că situaţia este gravă, iar prioritatea ar trebui să fie refacerea florei şi faunei din lac. "Vom face un studiu în care vom evalua de ce a coborât nivelul apei. Cauza iniţială, presupusă, este supra-exploatarea apelor geotermale din acest acvifer. Adică forajele care există în evidenţa sau neevidenţa oficialităţilor scot mai multă apă decât poate să dea acest acvifer şi atunci nivelul apei în lac coboară şi moare ce-i acolo, că n-are cum să trăiască", susţine Daniel Scrădeanu. Potrivit acestuia, o primă informare cu privire la situaţia exactă de la Ochiul Mare va fi făcută publică în octombrie-noiembrie, dar monitorizarea va continua până la sfârşitul lunii noiembrie.

La rândul său, Adrian Iurkiewicz, cercetător ştiinţific la aceeaşi facultate, a precizat că echipa din teren va instala un sistem de monitorizare, va preleva probe pentru analize chimice şi de izotopi de mediu, "în vederea descifrării vârstei actuale" a lacului şi se vor face şi teste menite să arate dacă bazinul geotermal din Băile Felix şi 1 Mai este în vreun fel afectat de cel din Oradea. "Din momentul în care sistemul de monitorizare va fi instalat şi vom constata că funcţionează în corelare cu debitele extrase, vom încerca efectuarea unor teste, mai întâi în plan local, în Felix şi 1 Mai, prin opriri controlate a unor foraje şi vom vedea influenţele în sistemul de monitorizare şi asupra lacului. O a doua etapă presupune descifrarea, identificarea relaţiilor de interferenţă între sondele de exploatare de apă geotermală din Oradea şi sondele de exploatare apă geotermală din 1 Mai", a declarat Iurkiewicz.

Foraje închise experimental

Printre măsurile care ar putea fi luate, prefectul Claudiu Pop a precizat că, dacă va fi cazul, se va apela la reducerea debitelor sau, experimental, închiderea a 70-80% din foraje pe o anumită perioadă, "pentru a vedea dacă acest lucru regenerează la suprafaţă cel puţin zăcământul". De asemenea, Pop a menţionat că, dacă se dovedeşte că debitele extrase sunt mai mari decât ar trebui, vor fi reluate verificările de foraje din comuna Sînmartin. Mai ales că există situaţii în care s-a primit aviz pentru apă rece de la Apele Române, însă s-a forat mai adânc, pentru apă geotermală. În ceea ce priveşte faptul că sunt pescari la Ochiul Mare, Claudiu Pop a afirmat că responsabilitatea o poartă Muzeul Ţării Crişurilor, custodele rezervaţiei.

"Să ne înţelegem, şi muzeul, custodele, fiecare are responsabilitatea lui! E inadmisibil să zici că lacul dispare, dar tu să laşi oamenii să pescuiască, le-am transmis personal acest lucru, pentru că fiecare avem o responsabilitate în acest sens", a declarat Claudiu Pop.

În 13 august, secretarul de stat Anne-Rose-Marie Jugănaru din Ministerul Mediului a atenţionat că distrugerea Rezervaţiei naturale Pârâul Peţea va putea duce la penalizarea României de către Comisia Europeană, prin declanşarea procedurii de infringement, statul român urmând să suporte o amendă extrem de mare, precum şi aplicarea unor măsuri extreme, de sistare a exploatării zăcământului geotermal, cu consecinţe mult mai grave decât restricţionarea exploatării.