La începutul acestei săptămâni a expirat termenul până la care administraţiile publice locale trebuiau să aprobe noile organigrame şi să rectifice atât bugetele proprii, cât şi pe cele ale instituţiilor subordonate. Reducerea bugetelor trebuia să fie de 20%, iar numărul concedierilor la nivel naţional să ajungă la aproximativ 50.000 de angajaţi. Noile organigrame au fost deja avizate de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici (ANFP).

 

La nivelul Instituţiei Prefectului judeţului Bihor nu s-a făcut nicio centralizare a numărului de persoane care vor fi nevoite să plece începând cu 1 septembrie. Potrivit reprezentanţilor Prefecturii judeţului Bihor, numărul concedierilor este infim, administraţiile locale bihorene confruntându-se mai degrabă cu un deficit de personal decât cu un excedent. OUG 63/2010 a impus o nouă procedură de stabilire a numărului maxim de posturi ce pot fi încadrate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale. În Bihor, numărul de angajaţi nu poate depăşi totalul de 4.119 de persoane, din care 547 sunt funcţionarii Consiliului Judeţean Bihor. La Oradea, numărul maxim de persoane aprobat este de 700, în realitate pe statele de plată figurează 541 de persoane. Raportat la numărul de beiuşeni, Primăria Beiuş ar trebui să aibă 100 de angajaţi. La Marghita s-a aprobat un maximum de 142, în realitate aici muncesc 121, la Aleşd normativul prevede 83 de persoane, dar aici îşi desfăşăoară activitatea 68 de angajaţi. Situaţia este similară şi la Salonta, unde ar trebui să fie 152 de angajaţi, însă, în prezent, organigrama prevede 104 persoane. În realitate, la toate aceste primării numărul personalului este sub normativ, iar în urma noilor organigrame aprobate nu s-a dispus nicio concediere. Mai mult, primarii acestor localităţi nici nu pot face angajări, toate posturile fiind blocate. "La Primăria Marghita nu s-a făcut nicio concediere. Din contră ne mai lipsesc 22 de persoane. Dacă ar trebui să includem şi Serviciul de Evidenţă a Persoanelor, ar trebui să fim 152 de persoane", ne-a declarat Dorel Talpoş, primarul Marghitei. La Salonta, noua organigramă prevede reducerea unui post la Serviciul de Stare Civilă, respectiv trei la Evidenţa Persoanelor. "Noi ar trebui să avem 154 de angajaţi şi suntem 104. Pe cei patru angajaţi care ar trebui să plece îi vom muta la alte compartimente. Avem numeroase proiecte cu fonduri europene şi nu avem personal să le gestioneze", ne-a declarat primarul Salontei, Torok Laszlo. Primăria Aleşd se confruntă cu aceeaşi problemă a deficitului de personal. "Nu vom da afară pe nimeni. Şi aşa eram în minus. Ni s-au aprobat 83 de posturi şi noi avem 68 de angajaţi", ne-a precizat Zeno Ţipţer, edilul Aleşdului. Şi la Ştei se înregistrează un deficit de personal, nouă persoane sunt în minus. "Nu vom da afară pe nimeni. Mai avem nouă posturi libere. Dar toate angajările sunt blocate", ne-a precizat Ioan Lucaci, primarul Şteiului. Primarul din Valea lui Mihai se confruntă cu aceeaşi problemă, el trebuind să faca faţă volumului mare de lucru cu 61 de angajaţi, când în realitate populaţia din zonă ar trebui deservită de 88 de angajaţi. "Trebuie să găsim fel şi fel de soluţii să acoperim deficitul de personal. Suntem descoperiţi în toate domeniile", ne-a declarat Kovacs Zoltan. Printre puţinele primării unde s-au făcut concedieri se numără cea din Vaşcău, aici vor trebui să plece opt persoane. "Am decis să plece, în special, personalul de pază. Opt persoane vor fi disponibilizate, mare parte de la Staţia de epurare şi apă uzată", ne-a precizat Florin Porje, primarul din Vaşcău.

 

Cel mai mare val de concedieri pare să aibă loc în rândul personalului instituţiilor de cultură subordonate CJ Bihor. Consilierii judeţeni au votat recent disponibilizarea a 39 de angajaţi ai acestora.