Hotărârile definitive, luate în 15 cazuri precizate prin lege, pot fi atacate prin contestaţie în reformare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de către inculpat sau procuror, au stabilit, tot joi, deputaţii, la dezbaterea pe articole a proiectului de modificare a Codului de procedură penală. Un altfel de recurs în anulare Textul, adoptat în varianta Comisiei juridice, enumeră 15 cazuri în care se poate face contestaţia în reformare, iar primul caz arată că se poate recurge la această cale "când Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o încălcare a unui drept prevăzut de Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a libertăţilor fundamentale, de natură a influenţa soluţionarea cauzei". În acest caz, contestaţia în reformare se introduce în termen de 1 an de la data publicării hotărârii CEDO în Monitorul Oficial. Printre celelalte cazuri se află: comiterea unei erori grave în interpretarea sau administrarea probelor; hotărârea este contrară legii sau s-a făcut o greşită aplicare a legii, de natură să influenţeze soluţia procesului; instanţa nu s-a pronunţat asupra unei fapte reţinute în sarcina inculpatului prin actul de sesizare; când faptei săvârşite i s-a dat o greşită încadrare juridică; când judecătorii au comis un exces de putere, trecând în domeniul altei puteri constituite în stat; în toate cazurile de nulităţi absolute; când judecarea a avut loc fără citarea legală a inculpatului, în condiţiile legii; instanţa a admis o cale de atac neprevăzută de lege sau introdusă tardiv. În restul celor 14 cazuri contestaţia în reformare poate fi introdusă numai în termen de 1 an de la data când hotărîrea a rămas definitivă. În varianta Guvernului, legea abroga recursul în anulare în materie penală - expunerea de motive precizând că astfel se răspunde criticilor formulate la nivel european - şi introducea calea revizuirii drept o cale extraordinară de atac în situaţiile în care CEDO a constatat o încălcare a unui drept prevăzut în Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale în cadrul unui proces penal. Textul adoptat de Senat a păstrat aceeaşi viziune, dar deputaţii din Comisia juridică au renunţat la calea revizuirii şi au introdus contestaţia în reformare, care include revizuirea, cât şi alte 13 cazuri când se putea face recursul în anulare. Contestaţia în reformare în favoarea celui condamnat poate fi introdusă oricând, chiar după moartea acestuia, cu privire la latura penală. Aceste dispoziţii se aplică şi în cazul în care contestaţia în reformare se face în favoarea persoanei faţă de care s-a încetat procesul penal. Executarea hotărârii poate fi suspendată După sesizare, ICCJ poate dispune din oficiu sau la cererea oricărui titular al contestaţiei în reformare suspendarea executării hotărârii atacate. ICCJ poate reveni asupra suspendării acordate. La judecarea contestaţiei în reformare, inculpatul este citat, iar participarea procurorului este obligatorie. Instanţa învestită cu judecarea ascultă inculpatul şi verifică hotărârile atacate sub aspectul motivelor invocate, pe baza probelor existente. Un articol arată că instanţa care judecă contestaţia în reformare, respectiv secţia penală a ICCJ, are de ales între mai multe soluţii. Astfel, ea poate respinge contestaţia şi menţine hotărârea atacată în două situaţii: când contestaţia este tardivă sau inadmisibilă şi când este nefondată. De asemenea, instanţa poate să admită contestaţia, să desfiinţeze în totalitate sau în parte hotărârea atacată, să rejudece şi să pronunţe o nouă hotărâre. Ea poate şi să admită contestaţia, să desfiinţeze total sau parţial hotărârea atacată şi să dispună rejudecarea de către instanţa a cărei hotărâre a fost desfiinţată pentru unul din cazurile de nulitate absolută. Face excepţie cazul de necompetenţă, când rejudecarea are loc la instanţa competentă. Soluţia dată pe latura penală, în măsura în care se impune, se răsfrânge asupra laturii civile. În cazul în care condamnatul execută o pedeapsă, ICCJ va dispune asupra stării de libertate a acestuia, dacă admite contestaţia în reformare şi pronunţă desfiinţarea cu trimitere. Un articol special precizează că în cauzele privind recursurile în anulare declarate până la intrarea în vigoare a legii, ICCJ va judeca potrivit dispoziţiilor în vigoare la data declarării recursurilor în anulare. Legea, iniţiată de Guvern în acest an, a fost dezbătută de Senat, iar Camera Deputaţilor are calitatea de Cameră decizională. Votul final va fi acordat într-o altă şedinţă.