Acuzat că în timpul mandatului său Societatea de Pază şi Protecţie Bihor a înregistrat pierderi, liberalul Ioan Sala a prezentat măsurile care au fost luate în cele 12 luni cât a condus instituţia pentru eficientizarea acesteia. El a menţionat că pierderi s-au înregistrat în lunile mai-august, când a lucrat cu ceea ce a lăsat în urmă fosta conducere.  

 

Ioan Sala a renunţat la mandatul de consilier judeţean pentru a prelua, în aprilie anul trecut, conducerea Societăţii de Pază şi Protecţie a CJ Bihor. „A fost un mandat politic”, recunoaşte Sala, adăugând că a ştiut de la început că va fi schimbat tot politic. Ioan Sala l-a înlocuit în funcţie pe social-democratul Horia Miara, care a demisionat pentru a candida la funcţia de primar al oraşului Ştei. Din aprilie 2017, Miara a revenit la conducerea Societăţii de Pază şi Protecţie Bihor. Ioan Sala a menţionat că nu îl deranjează că noua conducere a CJ Bihor nu i-a prelungit contractul, însă vrea să răpsundă acuzaţiilor lansate de Horia Miara, care l-a acuzat că, în mandatul său, societatea a înregistrat pierderi. Sala a declarat că a preluat funcţia fără niciun document de predare-primire, fără niciun protocol încheiat cu fostul director. În plus, susţine Sala, a fost primit cu ostilitate în societate, „oamenii fiind, din păcate, împărţiţi politic”. Printre problemele cu care s-a confruntat a fost: creşterea salariului minim în două tranşe, tarife reduse percepute celor 36 de instituţii la care este asigurată paza, precum şi sume prea mari date furnizorilor. „Cea mai mare problemă a fost creşterea salariului minim în două tranşe de la 1.050 până la 1.450 lei. Costurile salariale reprezintă 95% din cheltuielile societăţii, ceea ce este anormal. Societatea nu se poate dezvolta din 5%”, a declarat Ioan Sala, adăugând că 250 dintre angajaţi sunt plătiţi cu salariul minim. „Diferenţa care a trebuit acoperită doar pentru fondul de salarii a fost de 140.000 lei, astfel că din aprilie până în august 2016 am avut pierderi de 16.000 lei. Pentru ca societatea să funcţioneze de la 1 mai pe profit ar fi trebuit ca în februarie, martie să se fi făcut ajustări de tarife cu colaboratorii noştri. Ceea ce nu s-a întâmplat”, a afirmat Ioan Sala. Potrivit acestuia, prima lună cu profit a fost septembrie, cu aproape 11.000 lei. „Sunt de acord să fiu considerat vinovat dacă nu aş fi făcut nimic pentru a remedia situaţia, dacă făceam cheltuieli inutile, dacă făceam angajări peste limita fondului de salarii, dacă nu câştigam licitaţiile la care am participat. Am făcut tot ce e omeneşte posibil: am redus drastic costurile, am renegociat contractele cu furnizorii, am reuşit să renegociez cu aproape 80% dintre beneficiari tarife noi. Mai mult de atât nu puteau face 50 de directori PNL-işti sau PSD-işti. Dacă nu aduceam venituri suplimentare, această societate nu mai exista acum”, a afirmat Ioan Sala, adăugând că, în ultimele patru luni, profitul a fost de 13.000 lei. Ioan Sala a mai menţionat că printre măsurile luate au fost montarea de dispozitive GPS pe maşini şi urmărirea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii. Sala susţine că, în acest fel, s-a redus consumul de carburanţi cu o treime şi s-a făcut o economie de aproape 50.000 lei la întreţinerea parcului auto. De asemenea, au fost renegociate termenele de plată, a refuzat să participe la licitaţii unde sumele erau prea mici şi a făcut demersuri pentru ca societatea să asigure paza în spitale. În ceea ce priveşte faptul că societatea a înregistrat profit în anii 2014 şi 2015, Ioan Sala a menţionat că în acei ani nu au fost plătite orele suplimentare. „În 2014, a raportat profit de 67.000 lei, dar a lăsat ore suplimentare neplătite în valoare de 146.000 lei, deci dacă le plătea ar fi avut pierdere de 68.000 lei. În 2015, profitul anunţat a fost de 7.157 lei, însă dacă s-ar fi plătit cele aproximativ 2.500 ore suplimentare s-ar fi înregistrat o pierdere de 126.000 lei. Dacă eu nu reduceam cheltuielile şi nu majoram veniturile, societatea ar fi intrat în incapacitate de plată”, a precizat Ioan Sala.