Oradea este pe cale să piardă o nouă clădire emblematică. După mai bine de zece ani de tergiversări, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor din România (ANRPR) a decis la începutul lunii martie să atribuie clădire fostului Palat de Finanţe (fosta clădire a Policlinicii 1 şi a Spitalului de Infecţioase) Episcopiei Romano-Catolice. Se pare că decizia a fost luată pe ultima sută de metri a actualei guvernări, la presiunea UDMR.

Se prăbuşeşte cu zile

În 7 martie Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a decis restituirea către bisericile istorice maghiare din Transilvania a peste 30 de imobile, naţionalizate la începuturile regimului comunist. Printre imobilele în cauză este şi fostul Palat al Finanţelor Publice din Oradea, construit la începutul secolului XX de către Statul Austro-Ungar. Anunţul a fost făcut de secretarul de stat al Departamentului pentru Relaţiile Interetnice (DRI), Markó Attila, pentru rador.ro.  Decizia ANRPR vine după 10 ani de când Ordinul Călugărilor Mizocordieni a depus, prin Episcopia Romano-Catolică Oradea, cererea de retrocedare a acestui imobil aflat în proprietatea publică a judeţului. Secretarul de stat al DRI, Markó Attila, a precizat că, în România, bisericile au solicitat retrocedarea a circa 7 mii de imobile naţionalizate. Deşi clădirea este într-o avansată stare de degradare, valoarea ei se învârte undeva în jurul a 5 milioane de euro. În exterior degradarea clădirii este evidentă, dar în spatele uşilor zăvorâte dezastrul este total. În urma evacuării cabinetelor şi a instrumentarului medical au rămas tone de gunoaie, moloz şi hârtii împrăştiate la tot pasul. Instalaţiile sanitare, de apă şi curent sunt distruse. Pe holuri şi în fostele saloane mizeria este deplină, damful de clădire abandonată îţi mută nasul. Deşi autorităţile judeţene au blocat cu zăbrele geamurile de la parter şi au pus lacăt pe uşă, la sfârşitul săptămânii trecute uşa principală de pe strada Republicii era deschisă. Înăuntru şi-au făcut culcuş peste noapte mai mulţi oameni ai străzii, deşi clădirea nu este sigură deloc. La etaj s-au prăbuşit câteva bârne de susţinere, tavanul ameninţând să cadă în orice moment.

Conspiraţia retrocedărilor

Monumentala clădire de pe strada Republicii nr. 35 a găzduit decenii la rând Ambulatoriul Spitalului Judeţean (Policlinica nr.1), cunoscută de orădeni drept „Policlinica Mare". Scurtcircuitul în funcţionarea instituţiei s-a produs pe timpul când în fruntea Consiliului Judeţean Bihor s-a aflat liderul UDMR, Kiss Alexandru, la sfârşitul anului 2005, când o parte din unităţile spitaliceşti de aici au fost evacuate. Rădăcinile dezastrului sunt însă şi mai vechi şi au erupt din „conspiraţia" retrocedărilor imobiliare de mare valoare din Oradea. Episcopia romano-catolică Oradea primea în anul 2000 ansamblul de clădiri de pe str. Republicii nr.33 în care funcţionează şi azi Direcţia de Sănătate Publică şi Ambulanţa Bihor. Cererea de retrocedare a Episcopiei s-a bazat pe Ordonanţa de Urgenţă nr. 83/1999, pe motiv că imobilele respective ar fi aparţinut până în 1948 Ordinului Călugărilor Mizericordieni. Cele două instituţii s-au trezit astfel peste noapte chiriaşe, plătind la început peste 60 de milioane de lei vechi chirie pe lună. Cu sacii în căruţă, Episcopia romano-catolică a plusat peste doi ani, când a cerut după acelaşi model restituire Policlinici Marii, ca aparţinând Ordinului Mizericordienilor. Conducerea de atunci a Spitalului s-a opus, demonstrând cu documente că terenul şi clădirea respectivă nu au aparţinut ordinului catolic. Două extrase CF din 1898 şi din 1906 au fost prezentate Consiliului Judeţean prin care se arată că terenul de sub Policlinică a devenit al statului austro-ungar din 1899, ca urmare a unui proces de expropriere deschis de Ministerul de Interne de la Budapesta,  după ce Ordinul nu îşi plătise dările către Consiliul oraşului Oradea. Pe terenul expropriat, pe banii Statului Austro-Ungar, a fost construită în 1900 clădirea pe care o vedem şi azi, cu destinaţia de Palat al Finanţelor.

La judecată, dar nu prea pot!

În fine, toată tărăşenia a fost stopată în urmă cu vreo trei ani de Prefectura Bihor, care a demonstrat cu acte scoase din Arhivele Naţionale că imobilul aparţinea Statului Român, preluat de la austro-ungari după 1918. Anul trecut Consiliul Judeţean Bihor a decis să acţioneze în instanţă Autoritatea Naţională care tergiversa soluţionarea cauzei şi bloca practic CJ să-şi administreze proprietatea. La primul termen de judecată din această lună, juriştii CJ au avut parte de o surpriză. ANRP a depus o întâmpinare prin care a cerut respingerea acţiunii CJ, motivând că „în data de 7 martie 2012 cu ocazia desfăşurării lucrărilor Comisiei de retocedare, a fost stabilită cu unanimitate de voturi soluţia de restituire în natură a imobilului situat în strada Republicii nr. 35". La fel ca în ultimii zece ani, în care ANRP nu a răspuns solicitărilor CJ Bihor, nici de această dată nu s-a comunicat oficial decizia transmisă instanţei.