„Feciorii satului” din Cuzap - Maraton de colinde în Italia
Anul acesta „Feciorii satului” din Cuzap nu vor colinda doar pe plaiurile natale, ci și în mai multe orașe din Italia. Programul va cuprinde colinde autentice ce datează din vechime, culese din satele bihorene Cuzap şi Voivozi, transmise în lumea rurală din generaţie în generaţie şi conservate, prin cultura orală, vreme de secole.
Pe 1 decembrie, de Ziua Națională a României, grupul „Feciorii satului” din Cuzap va interpreta colinde tradiționale românești, la Padova, în Complexul „Beato Pellegrino”, al Universităţii din Padova, în Catedrala Sf. Maria, la Bazilica Pontificală Sf. Anton din Padova și la Biserica Sf. Iustina.
A doua zi, 2 decembrie, colindătorii bihoreni vor concerta în sala „Senator Eugenio Gatto”, din Scorzè. Co-organizatorul evenimentului este Associazione Ricreativa Culturale Locus Onlus, sub patronajul Primăriei Scorzè. În aceeaşi zi, grupul va colinda și la Teatrul Orășenesc „Marcello Mascherini”, din Azzano Decimo. La eveniente sunt așteptați atât românii din diaspora, cât şi italieni.
În ce constă obiceiul
În localitatea Cuzap, comuna Popeşti, în nord-estul judeţului Bihor, se mai păstrează încă o veche tradiţie de Crăciun, atestată şi în alte areale din spaţiul românesc: cetele de feciori. Poziția oarecum izolată a satului, în raport cu principalele drumuri ce se întind de-a lungul văii Crişului Repede şi a văii Barcăului, şi existenţa unei mase compacte de populaţie românească au făcut ca obiceiul colindatului de Crăciun, sub forma cetelor de feciori, să se păstreze neîntrerupt la Cuzap. Obiceiul colindatului prin „cetele de flăcăi” are o răspândire inegală în spaţiul românesc: în Transilvania şi anumite zone din Oltenia şi Muntenia este încă viguros, în timp ce în Moldova şi Banat îmbracă forme mai modeste. Obiceiul cetelor de feciori din Cuzap reprezintă o îmbinare de elemente foarte vechi cu altele mai noi, indicând un amplu proces de amalgamare a tradiţiilor şi obiceiurilor româneşti legate de perioadele celor mai importante Sărbători creştine.
Ceata de feciori din Cuzap poartă numele de „Feciorii satului”. Din ceată fac parte băieţi, începând de la vârsta pubertății și până la căsătorie. În cazuri excepţionale, în ceată sunt integraţi şi bărbaţi căsătoriţi. Începutul Postului Crăciunului marchează alegerea reprezentanţilor feciorilor. Ceata este condusă de un „birău” şi un „borbirău”, termeni împrumutaţi din regionalismele privitoare la administraţia locală. Colindatul începe în seara de Ajun a Crăciunului, de la biserică și la casa preotului. Sunt colindaţi apoi toţi locuitorii satului, până a doua zi dimineaţa. Repertoriul cetei de feciori cuprinde colinde specifice, repetate în fiecare casă: „Și ne lasă gazdă-n casă”, „Scris-o Domnu”, „Colinda fetei”, „Colinda de ieșire” și altele. Ceata feciorilor este însoţită de muzicanţi (instrumentişti) care aduc în fiecare casă cântecul, jocul şi voia bună. Gazda răsplătește feciorii pentru colindă cu vin, colaci și bani. Fetele tinere, ce urmează a se căsători, pregătesc un colac fecioresc, iar feciorii joacă fetele. Colacii feciorești sunt duși la biserică, unde, în ziua de Crăciun, are loc o slujbă specială. Din banii adunaţi, feciorii organizează o petrecere care durează trei zile, cu muzică şi dans, la care ia parte întreaga comunitate. Petrecerea se încheie cu „danţul hurdăului” (al butoiului), după care ceata se destramă şi se reorganizează cu prilejul Sărbătorilor din anul următor.
Evenimentul este organizat de Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, Consulatul General al României la Trieste, Departamentul de Studii Lingvistice şi Literare al Universităţii din Padova, Societatea de studii româneşti „Miron Costin”, Universitatea din Oradea, Facultatea de Istorie, Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării, Şcoala Doctorală de Istorie, Centrul de Studii Interdisciplinare „Silviu Dragomir" din Oradea al Academiei Române, Muzeul Ţării Crişurilor din Oradea, în parteneriat cu Primăria Comunei Popeşti (jud. Bihor) și Parohia Ortodoxă din Cuzap.
Comentarii
Nu există nici un comentariu.