Favoritismul, indiferent de motivele care stau la baza acestei practici, hărţuirea sexuală pe linie ierarhică, relaţiile erotice între profesori şi studenţi şi cele de tip clică, la nivelul corpului academic şi administrativ, dar şi lipsa de transparenţă sunt cele mai grave probleme etice din universităţi. Potrivit unei cercetări sociologice, prezentate ieri, aproape jumătate dintre cadrele de conducere incluse în studiu (45%) reclamă favoritismul ca principală problemă etică a universităţilor, urmată de politizarea învăţământului şi alterarea procesului didactic din cauza implicării politice (20%), hărţuirea sexuală pe linie ierarhică (15%), nerespectarea proprietăţii intelectuale (13%) şi relaţiile erotice între studenţi şi profesori (11%). Ierarhia importanţei problemelor etice, din perspectiva profesorilor, conduce la acelaşi răspuns şi anume favoritismul este cea mai gravă problemă din instituţiile de învăţământ superior, potrivit afirmaţiei a 36% dintre repondenţi. Relaţiile erotice între studenţi şi profesori ar fi, în opinia a 15%, a doua mare problemă etică, la egalitate cu mita oferită profesorilor (15%). Cercetătorii au mai constatat că, la nivelul conducerii universitare, nu sunt percepute ca probleme semnificative mita oferită profesorilor, comunicarea deficitară în cadrul insituţiei, relaţiile de tip clică la nivel universitar, nerespectarea egalităţii de şanse. Din perspectiva studenţilor, favoritismul rămâne cea mai gravă problemă etică din universităţi (29%), urmată de hărţuirea sexuală pe linie ierarhică - 16%, comunicarea dificilă în instituţie - 12%, mita oferită profesorilor - 11%, şi relaţiile erotice între studenţi şi profesori - tot%. Rezultatul acestei analize conturează următoarea imagine: majoritatea profesorilor, 67 la sută, sunt actori pasivi, care nu sesizează problemele etice la nivelul instituţiei în care îşi desfăşoară activitatea sau nu îi interesează acest aspect. Ponderea cea mai mare a criticilor vine de la studenţi, o treime dintre aceştia sesizând aspecte disfuncţionale ale eticii universitare. Această stare de fapt reprezintă rezultatul primei cercetări sociologice "Etica în universităţi``, realizată de un colectiv de doctoranzi ai Facultăţii de Ştiinţe Politice din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA). În urma cercetării sociologice, a rezultat că imaginea universităţii tip din România este următoarea: nivel ridicat de mulţumire la nivelul conducerii, foarte ridicat în rândul personalului secretarial, nivel ridicat de pasivitate în rândul corpului profesional. Cercetarea sociologică respectivă a stat la baza realizării primului proiect de cod etic pentru universităţi, pe care Ministerul Educaţiei şi Cercetării îl va prezenta ca pe un plan cadru, după care fiecare intituţie de învăţământ superior va avea obligaţia să-şi elaboreze propriul document, în funcţie de particularităţi, până la sfârşitul anului în curs. În lipsa codului etic al universităţii, care va constitui un act adiţional la carta universitară, instituţiile de învăţământ superior nu vor primi bugetul pe 2006, a atenţionat, ieri, ministrul Educaţiei şi Cercetării, Mircea Miclea.