Episcopia romano-catolică din Oradea este entitatea religioasă care a beneficiat cel mai mult în urma retrocedărilor de imobile. Prima clădire primită este şi cea mai impresionantă a oraşului - cel puţin ca dimensiune - Palatul Baroc, fostul sediu al Muzeului Ţării Crişurilor. Intrată în 2004 în proprietate definitivă a Vaticanului, căruia i se subordonează material, spiritual şi legal Episcopia romano-catolică, clădirea nu a mai beneficiat de reparaţii consistente suferind un vizibil proces de degradare. La fel şi parcul cu celebrele magnolii a fost lăsat în paragină, abia în această toamnă fiind curăţat de municipalitate.

La doar un an după retrocedare, fostul episcop Tempfli Joszef a ordonat închiderea parcului, accesul orădenilor fiind interzis. Afişe postate la porţile zăvorâte anunţau că locul a devenit prohibit muritorilor de rând, deoarece este proprietate privată. Sub presiunea opiniei publice, conducerea Episcopiei a redeschis parcul, dar întreţinerea lui a rămas în continuare deficitară.
Odată cu înscăunarea unui nou episcop în luna martie, dinspre conducerea eparhiei a început să adie un aer de primăvară. Episcopul Böcskei László s-a arătat deschis unei colaborări cu municipalitatea orădeană pentru întreţinerea parcului şi accesul publicului în curţile Palatului Baroc.
"Suntem conştienţi de faptul că în decursul ultimelor secole Biserica Catolică a realizat în oraşul Oradea, dar şi în întreaga zonă de competenţă un patrimoniu imobiliar de o valoare deosebită, care, sub forma unor instituţii deschise, a servit binele întregii comunităţi şi realizării scopurilor educative şi social-caritative specifice cultului nostru. În consecinţă, revendicarea acestor imobile nu numai că este justificată, dar comportă şi o responsabilitate sporită a Bisericii noastre în conservarea şi folosirea eficientă a acestui patrimoniu, pe cât posibil, în limita scopurilor iniţiale pentru care imobilele au fost edificate", spune episcopul romano-catolic.
În acest sens, Episcopia a încheiat un parteneriat cu Primăria Oradea printr-un protocol parafat în vara acestui an. Parcul a fost pus la dispoziţia gratuită a oraşului timp de 15 ani, municipalitatea urmând să-l amenajeze şi să-l întreţină. "Având în vedere că există un interes turistic deosebit faţă de acest ansamblu arhitectural, nădăjduim că Primăria va depune tot efortul spre onorarea celor asumate în protocolul deja existent", arată înaltul prelat.
Cât priveşte renovarea clădirii, episcopul este mai rezervat, lucru explicabil datorită efortului financiar de anvergură pe care îl presupune o investiţie într-un astfel de edificiu: "Episcopia romano-catolică va pregăti un program de renovare exterioară şi interioară a Palatului Baroc - Palatul Episcopal, proiect care în perspectivă va putea fi realizat pe etape de lucrări."
Imobilul urmează să găzduiască întregul aparat administrativ al Episcopiei, "oferind spaţiu pentru toate oficiile necesare: pastoral, administrativ, arhivă, bibliotecă, inclusiv cultural etc.", anunţă episcopul.
În prezent, clădirea găzduieşte Muzeul Ţării Crişurilor pe baza unui protocol de folosinţă parţială a imobilului, protocol ce expiră în septembrie 2010.