Editorial În urma raportului de ţară prezentat de către Comisia Europeană, am fost cadorisiţi cu statutul de economie de piaţă funcţională, statut pe care Bulgaria l-a obţinut în urmă cu doi ani. Spre deosebire de aceasta din urmă, România continuă să fie urecheată pentru neîndeplinirea obligaţiilor asumate în domeniul reformei în justiţie şi al stârpirii corupţiei care, din păcate, este încă departe de a fi anihilată. Colac peste pupăză, România mai are de încheiat încă trei capitole până în decembrie 2004. Este vorba de concurenţă, mediu şi afaceri interne, teme care, obligatoriu, trebuie rezolvate până la sfârşitul anului. În ce ne priveşte, dinspre UE, încurajările nu mai contenesc. Gunter Verheugen crede că România va adera la UE în 1 ianuarie 2007. Baroana Emma Nicholson consideră că şansele României de aderare sunt încă destul de mari, fiind însă mult mai rezervată în declaraţii decât Verheugen. De cealaltă parte, în tabăra radicalilor, Chris Davies, liderul grupului liberal-democrat britanic în Parlamentul European, a declarat că admiterea României în condiţiile actuale ar pune sub semnul întrebării o serie de valori şi principii ale Uniunii. El a asemănat România cu un măr putred care, odată intrat în Uniune, i-ar putea contamina şi pe ceilalţi membri. Iată că avem şi adversari declaraţi, nu numai prieteni. Şeful delegaţiei Comisiei Europene în România, Jonathan Scheele, pare a fi mult mai ponderat în declaraţii. El a spusă că, ?dacă documentul stabileşte fără echivoc ca termen de aderare pentru România anul 2007, acesta va fi ultimul raport anual de ţară al Comisiei Europene?. În raportul prezentat ieri mai este prevăzută o clauză de siguranţă valabilă pentru ambele ţări. Ea se referă la faptul că dacă în cazul uneia dintre candidatele la aderare se constată rămâneri în urmă, neîndeplinirea, pentru moment, a unor obiective restante impuse de către Consiliul Europei, aderarea la Uniunea Europeană va fi amânată cu un an, respectiv pentru 1 ianuarie 2008. Iată de ce întreaga clasă politică românească trebuie să pună umărul la rezolvare ultimelor obstacole care pot periclita şansele de aderare a României la UE. Să înţelegem cu toţii că nu mai există cale de întoarcere!