Sub sloganul "Crişul Repede - un canal de beton", Centrul Regional de Supraveghere Ecologică "Munţii Apuseni"(CRSE) a demarat, recent, o campanie împotriva lucrărilor de amenajare a malurilor Crişului Repede, din sectorul Pod Dacia - Pod Centru (Piaţa Ferdinand). "Un canal de beton" Astfel, ecologiştii orădeni se opun intenţiei municipalităţii de a executa lucrări de amenajare a malurilor Crişului Repede din sectorul Pod Dacia -Pod Primărie. "Nu există nici un fel de justificare pentru aceste lucrări din punct de vedere al protecţiei malurilor ori al atenuării efectelor negative pe termen lung, deoarece municipiul Oradea este apărat de viituri prin patru lacuri de acumulare mari, debitul Crişului fiind reglat de acestea, iar protecţia malurilor este asigurată de vegetaţia arboricolă specifică - plop alb, negru, salcie, arin etc.", precizează Mihai Togor, preşedintele CRSE. Mai mult, în sprijinul autorităţilor locale vin şi Apele Române, care agreează intenţia municipalităţii, considerând că astfel s-ar împiedica inundarea oraşului. "Cei de la Apele Române se înşeală amarnic când spun că este nevoie de o astfel de amenajare pentru a împiedica inundarea oraşului. Malurile Crişului sunt foarte bine consolidate de copaci, şi, dacă dăm puţin timpul înapoi, nici la inundaţiile din 1970 râul nu a ieşit din matcă", este de părere Răzvan Marchiş, preşedintele Partidului Ecologist Român -filiala Oradea. Amenajare prin renaturare şi ecologizare „Nimeni nu se opune ca malurile râului să fie amenajate, dar dacă se face aceasta, să fie sub forma renaturării râului. Se pot face alei ecologice cu mărgăritar, pentru a păstra aerul pitoresc al oraşului, nicidecum defrişări sau betonări”, afirmă Mihai Togor, preşedintele CRSE. Ecologiştii mai atrag atenţia asupra efectelor pe care le vor avea lucrările de betonare asupra mediului: modificarea regimului de curgere a apei, defrişarea copacilor va duce la încălzirea temperaturii apei, dispariţia unor specii de nevertebrate aflate la baza lanţului trofic, precum şi dispariţia locurilor de înmulţire a unor specii de peşti. „ În acest ritm riscăm să transformăm în curând Crişul Repede într-un canal de beton. Scopul autorităţilor locale este pur economic; o lucrare finanţată de bugetul de stat, executată de aceleaşi firme care au trecut prin numeroase scandaluri. Toate ţările Europei Occidentale elaborează proiecte de renaturare a râurilor, datorită conştientizării daunelor produse în ecosistem de intervenţia omului”, mai spune Togor. CRSE îşi propune ca în următoarea perioadă să aducă la cunoştinţa opiniei publice riscurile pe care le implică aceste lucrări de amenajare a malurilor Crişului Repede şi să facă lobby pe lângă instituţii să înceteze lucrările.