Un nou proiect controversat al municipalităţii orădene a stârnit reacţia negativă a ecologiştilor bihoreni. Ca şi cum nu ar fi fost suficiente masivele defrişări declanşate în ultimii doi ani de către administraţia Bolojan în municipiul Oradea, acum această campanie se doreşte a fi extinsă la nivelul întregului judeţ. Centrala pe biomasă pe care Primăria Oradea doreşte să o implementeze în oraşul de pe Crişul Repede are ca singură sursă de alimentare pădurea.

Dezbaterea publică iniţiată de pe o zi pe alta de către administraţia orădeană, joi seara, în Sala Mare a Primăriei Oradea, nu a adunat mai mult de 20 persoane. Dacă până zilele trecute numele investitorului care doreşte să construiască în Oradea o centrală pe biomasă de 40 milioane euro era ţinut la secret de administraţia locală, la întâlnirea publică firma interesată de acest proiect a fost prezentată public. RES Invest Group este o firmă din Austria care are deja încheiat un protocol cu Primăria prin care aceasta din urmă îi pune la dispoziţie o suprafaţă de teren din proprietatea publică, îi asigură gratuit toate utilităţile, în schimb, investitorul se obligă să vândă Electrocentrale energie termică.

Cu ochii pe pădure

Pentru a-şi susţine investiţia pe biomasă, Alexandru Fischer, reprezentant al consorţiul RES Invest, a subliniat că "rezervele cunoscute de combustibil fosil se vor termina în 60 de ani", noua centrală ar crea noi locuri de muncă în domeniul forestier, dar şi aer mai curat prin reducerea emisiilor fosile. Acesta a precizat că principala sursă de alimentare este lemnul din pădure, mai exact reziduurile forestiere. Argumentul nu a avut darul să-i liniştească pe ecologişti, care văd un pericol ecologic în acest proiect. Ei au subliniat faptul că, în acest moment, pădurea nu poate asigura o cantitate nelimitată de resturi de lemn, iar odată epuizată această sursă, se va recurge la tăierea copacilor din pădure. "Se pune întrebarea: există surse suficiente de resturi din păduri? În maximum un an-doi toate pădurile vor fi curăţate. O replantare îşi face efectele abia după 40 de ani", a atras atenţia asupra pericolului care paşte Bihorul biologul Anna Marossy.

Preţul gazului a crescut de 15 ori

Viceprimarul Oradiei, Gheorghe Carp, a încercat să potolească aceste temeri, promiţând că tăierile vor fi controlate, iar furnizorii de biomasă lemnoasă vor trebui să se supună legislaţiei silvice în vigoare, dar şi condiţiilor restrictive impuse de firma RES. "Centrala va fi una de mici dimensiuni. Ea va asigura doar 3% din necesarul oraşului", a explicat viceprimarul Carp. Acesta a făcut şi două importante precizări. Prima vizează faptul că, din 2013, CET-ul nu va mai alimenta cu energie termică Sânmartinul. În al doilea rând, Carp a recunoscut că lăudatul proiect de trecere a cazanelor pe cărbune pe gaz este o greşeală. "Acest proiect de trecere a CET pe gaz este un mare pericol pentru Oradea. De când s-a pornit acest proiect, preţul gazului a crescut de 15 ori", a adăugat Carp, care crede că avem nevoie de noi surse pentru producerea energiei termice pentru a o menţine la preţuri acceptabile pentru populaţie.

Opoziţia verde

Ecologistul Valentin Leucuţa a venit chiar cu soluţia retehnologizării CET-ului prin montarea de filtre noi şi alimentarea cu combustibil solid, de la mina de la Borozel, care se află la 50 km de Oradea. Un alt opozant al proiectului, profesorul Orlando Balaş, care a reuşit să adune 500 de semnături împotriva centralei pe biomasă, şi-a exprimat şi el public temerea că fenomenul defrişărilor nu poate fi controlat. "De la ingineri silvici ştiu că în România se taie aproape dublu decât cantitatea de lemn aprobată şi că inclusiv doborâturile pot fi provocate, atunci când cineva doreşte să exploateze o cantitate de lemn pe care nu ar avea voie să o taie - de exemplu în ariile protejate - prin rărirea pădurilor în pantă, care la un vânt puternic se vor prăbuşi. Chiar domnul Carp a confirmat că Primăria nu poate controla de unde provine lemnul adus la firma care va aproviziona centrala. Reprezentantul firmei RES Invest Holding, domnul Alexander Fischer, mi-a declarat înainte de dezbatere că lemnul va fi adus din împrejurimile Oradiei, din motive de costuri de transport, de la distanţe mai mari nefiind rentabil. De asemenea, el mi-a spus că firma nu poate controla originea legală a materiei prime şi nici nu e treaba lor, ei fiind "doar producători de energie, iar faptul că se taie ilegal lemne e o problemă a autorităţilor române". De asemenea, o astfel de centrală are sens, dacă funcţionează pe bază de plante energetice, dar astfel de culturi nu există încă în Bihor. Cum să cred că această fabrică de curent, cu cererea ei mare de materie primă, nu va afecta pădurile din Bihor?", este poziţia susţinută de către Orlando Balaş.

Opoziţia ecologiştilor nu i-a făcut, însă, pe reprezentanţii municipalităţii orădene să dea înapoi, administraţia locală fiind hotărâtă să organizeze o licitaţie în urma căreia va selecta un investitor dispus să ridice o centrală pe biomasă în curtea fostului CET, locul unde va fi amenajată şi viitoarea centrală pe gaz.