Lucrările de reabilitare a Drumului Naţional 76 pe tronsonul Oradea-Beiuş au ajuns pe masa procurorilor orădeni, după ce Inspectoratul de Stat în Construcţii a făcut un denunţ privind lipsa unei autorizaţii de construire, considerând că atâta vreme cât reparaţiile au fost executate fără „girul" instituţiei nimeni nu poate oferi o garanţie că acestea vor fi trainice.

După ce a pierdut 37 milioane de euro aisguraţi din fonduri europene pentru reabilitarea tronsonului Beiuş-Oradea al DN 76, în disperare de cauză şi la presiunea mass-media, CNADNR a împărţit, vara trecută, tronsonul în trei loturi sub 16 km fiecare şi a organizat o licitaţie pentru găsirea unor firme care să realizeze aşa-numita reciclare in situ a asfaltului existent. Licitaţia a fost finalizată în septembrie, pe primul sector de drum, cel dinspre Pocola, fiind declarată câştigătoare Asocierea SC Viarom Construct SA - SC Autoprima Serv SRL, valoarea contractului fiind de 8.750.110,43 lei fără TVA. Pe al doilea sector de drum a lucrat Asocierea SC Eldi Clau SRL - SC CMS SRL, care a primit 11.736.106,79 lei fără TVA, iar ultimul sector de drum, cel de lângă Oradea, a fost adjudecat de Asocierea SC Trameco SA - SC Drumuri Bihor SA - SC Group DCM SRL - SC Kuter International Romania SRL, care a câştigat licitaţia cu o ofertă de 11.520.836,19 lei fără TVA. Cele trei firme au fost nevoite să facă în trei luni cât nu a făcut defuncta CCCF în câţiva ani, însă şi-au îndeplinit conştiincioase misiunea, astfel că, pe 14 decembrie, prima etapă a lucrărilor la calea de rulare a fost inaugurată în prezenţa şefului Regionalei Cluj a CNADNR, Eugen Cecan, şi a şefului filialei Bihor a Companiei, Octavian Balog. Lucrările nu păreau perfecte, dar erau perfectibile, prefectul Claudiu Pop anunţând atunci că investiţia, care are o garanţie de doi ani, va fi continuată anul viitor cu turnarea stratului de uzură, finalizarea podeţelor şi a podurilor, dar şi cu lucrări de consolidare şi lărgiri ale curbelor. Chiar dacă mai erau cârcotaşi care scriau pe reţelele de socializare că lucrările nu sunt de cea mai bună calitate, restul lumii a înghiţit în sec şi s-a bucurat că maşinile pot rula fără pericolul de a rămâne captive în imensele cratere. Totuşi, se pare că nu toată lumea a fost dispusă să închidă ochii la graba cu care s-au executat reparaţiile, motiv pentru care şeful Inspectoratului de Stat în Construcţii, Nelu Stelea, a depus o plângere penală împotriva conducerii CNADNR.

Cer pedepsirea vinovaţilor

Astfel, în data de 16 decembrie 2015, Inspectoratul de Stat în Construcţii a formulat, către Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea, un denunţ cu privire la săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 24. alin 1 litera a din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, în cazul lucrărilor la Drumul Naţional 76, tronson Beiuş-Oradea, executate fără autorizaţie de construire.

„Urmare a unui control efectuat la obiectivul Drum Naţional DN 76 Deva-Oradea..., obiectul Tronson Beiuş - Oradea..., prin nota de constatare înregistrată la Inspectoratul Judeţean în Construcţii Bihor (...) s-a constatat că au fost executate lucrări de construcţii în lipsa unei autorizaţii de construire", se arată în denunţul înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea. Aşadar, reprezentanţii Inspectoratului de Stat în Construcţii susţin în denunţ că lucrările de reabilitare ale DN76 ar fi trebuit autorizate, deoarece, pe lângă reciclarea in situ a drumului şi aşezarea unui strat subţire de bitum, a fost introdus şi un strat de legătură cu o grosime de şase - opt centimetri, câtă vreme doar primele două soluţii sunt acceptate fără un aviz de construcţie şi sunt considerate lucrări de întreţinere. „Prin introducerea stratului BAD 20 după reciclarea îmbrăcăminţii existente şi înainte de aplicarea şlamului bituminos, lucrările proiectate de DRDP Cluj depăşesc cadrul unor lucrări de întreţinere. (...) lucrările în speţă se pot executa numai în baza unei autorizaţii de construire", se mai arată în denunţ. 

Conducerea Inspectoratului de Stat în Construcţii consideră că executarea fără autorizaţie de construire a acestor lucrări constituite infracţiune, motiv pentru care solicită tragerea la răspundere penală a făptuitorilor. Dacă în urma denunţului făcut de Inspectoratul de Stat în Construcţii se va dispune începerea urmăririi penale, cei vinovaţi riscă o pedeapsă cu închisoare de la trei luni la trei ani sau cu amendă de la 1.000 la 5.000 de lei.