Bancruta frauduloasă, una dintre infracţiunile economice pedepsite cu până la 12 ani de închisoare, nu mai este, începând din 20 iulie, sancţionată decât în cazul în care conduce la lichidarea unei societăţi. Noua lege a insolvenţei, intrată în vigoare la sfârşitul lunii trecute, are efecte asupra unor anchete penale şi a unor dosare înaintate deja instanţei, învinuiţii sau inculpaţii scăpând astfel de un cap de acuzare important. Bancruta frauduloasă este reglementată în Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale şi constă în una din următoarele fapte: falsificarea, sustragerea sau distrugerea evidenţelor societăţii sau ascunderea unei părţi din activul societăţii, înfăţişarea de datorii neexistente sau prezentarea în registrele societăţii, în alt act ori în bilanţ, a unor sume nedatorate, precum şi în caz de faliment al societăţii, înstrăinarea în frauda creditorilor a unei părţi însemnate din active. Până în data de 20 iulie, bancruta frauduloasă a fost pedepsită ori de câte ori anchetatorii au constatat că într-o firmă s-au falsificat, sustras sau distrus evidenţele contabile ori că în acte au fost înscrise datorii inexistente, pentru a reduce aparent valoarea activelor societăţii. Odată cu modificarea legislaţiei însă, infracţiunea va fi incriminată doar atunci când bancruta frauduloasă va avea ca rezultat falimentul firmei şi numai dacă a fost comisă cu scopul de a înşela creditorii. Chiar şi aşa, pedeapsa a fost redusă de la 12 ani la numai cinci ani de închisoare. În cadrul instanţelor din judeţul Bihor există mii de cauze privind infracţiunile economice, dar numai o mică parte dintre acestea au ca obiect bancruta frauduloasă. Astfel, schimbările legislaţiei nu vor crea probleme magistraţilor din judeţul nostru, având în vedere faptul că toţi cei acuzaţi de bancrută frauduloasă sunt cercetaţi şi pentru alte infracţiuni. Persoanele cercetate deja pentru această infracţiune nu vor scăpa cu faţa curată, procurorii putând schimba încadrarea juridică a faptelor lor din bancrută frauduloasă în spălare de bani, fals în acte sau distrugere de înscrisuri. „La Piovra”, locul unde banii devin „mai curaţi, mai uscaţi”... Cel mai important caz de bancrută frauduloasă instrumentat în ultimii ani de anchetatorii bihoreni îi priveşte pe Ioan Lascău şi Ranyak Ambro-Zoltan. În anul 2001, sub acoperirea SC "La Piovra" SRL Oradea, fostul director al Direcţiei Genereale a Finanţelor Publice Bihor, Lascău Ioan a cumpărat un spaţiu comercial din Oradea asupra căruia era instituit un sechestru de către DGFP Bihor de la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare, la preţul de 2,5 miliarde lei, iar după realizarea mai multor transferuri, nedeclarate la organele fiscale, l-a revândut Băncii Transilvania, cu 10 miliarde lei. Acelaşi inculpat, în primăvara anului 2003, a împiedicat urmărirea unei creanţe de un miliard de lei pe care "La Piovra" o avea faţă de SC "Austrian Invest" SRL, de către lichidatorul SC "Antol Oil", firmă aflată în faliment, determinându-l pe inculpatul Ranyak Ambro-Zoltan, administratorul "Antol Oil", să emită o chitanţă falsă, prin care să ateste că suma i-a fost restituită în anul 2002. Prin infracţiunile comise, Ioan Lascău a produs statului român un prejudiciu de peste 100 miliarde lei.