După 9 ani de la primul demers făcut de parlamentari din Ardeal, dar şi din Ungaria, la iniţiativa senatorului (atunci deputat) Cornel Popa, de a convinge Executivul român de necesitatea construirii Autostrăzii în această zonă, câţiva dintre senatorii şi deputaţii din Bihor şi Sălaj, precum şi colegi de-ai lor din Hajdu-Bihar s-au întâlnit, ieri, la Suplacu de Barcău pentru a trage un semnal de alarmă cu privire la necesitatea continuării lucrărilor la tronsonul 3C (dintre Borş şi Nuşfalău).

Pe lângă Cornel Popa, la întâlnire au participat deputaţii bihoreni Nicolae Jolţa (PNL) şi Adrian Merka (Uniunea Democratică a Slovacilor şi Cehilor din România), deputaţii de Sălaj Mirel Taloş (PNL) şi Seres Denes (UDMR), senatorii de Sălaj Fekete-Szabo Andras-Levente (UDMR) şi Gheorghe Pop (PSD), precum şi doi deputaţi din Hajdu-Bihar: Vitanyi Istvan şi Arnoth Sandor. De asemenea, au fost prezenţi preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Radu Ţîrle, şi omologul său din Sălaj, Tiberiu Marc. În declaraţia semnată de aceştia se precizează că "Autostrada Transilvania este un proiect de importanţă majoră pentru dezvoltarea zonei de vest a României şi a zonei de est a Ungariei, dar şi o arteră vitală pentru o legătură civilizată cu Europa". De asemenea, se mai precizează în document că "Guvernul României are obligaţia să asigure finalizarea Autostrăzii Transilvania cu maximă urgenţă, deoarece timpul pierdut va atrage după sine costuri suplimentare, generate de cheltuielile de întreţinere sau refacere a lucrărilor deja efectuate şi deteriorate". Tot în textul declaraţiei se solicită "electrificarea sectorului de cale ferată Cluj Napoca - Episcopia Bihor, ca fiind o măsură de bun simţ pentru a fluidiza circulaţia feroviară dintre România şi Ungaria şi, implicit, Europa".

Primii 10 ani sunt grei, şi cei ce vin după ei
Înainte de semnarea declaraţiei, parlamentarii au discutat cu directorul general al Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Cluj, Ion Pantelimon, şi cu managerul de proiect al Autostrăzii, Michael Swinford, reprezentant al Companiei Bechtel. "Am toată speranţa că nu va trebui să aşteptăm alţi 10 ani pentru ca autostrada să se finalizeze", a precizat deputatul Fidesz Vitanyi Istvan. "Trebuie să exercităm presiuni asupra guvernelor ambelor ţări pentru continuarea construcţiei autostrăzii", a afirmat Arnoth Sandor. Parlamentarii români şi maghiari s-au arătat nemulţumiţi de stoparea lucrărilor la tronsonul 3C în anii 2009 şi 2010 pentru a se construi cei 42 km din judeţul Cluj, astfel încât în prezent aliniamentul autostrăzii este plin de bălării şi au apărut ravene. Ca răspuns la solicitările demnitarilor, Ion Pantelimon a precizat că în prezent se lucrează pentru construirea a 12 km de autostradă între Câmpia Turzii şi Turda, precum şi la viaductul de la Suplacu de Barcău. "Pe tronsonul Câmpia Turzii - Gilău se va da drumul la circulaţie în curând. Tronsonul 3C - Borş-Nuşfalău, are o lungime de 64 km şi ar trebui constituit ca prioritate, astfel încât lucrările să se finalizeze în 2012. Pe acest tronson, descărcarea arheologică este de 93%, iar exproprierile sunt făcute în proporţie de 70%. Stadiul fizic al lucrării este de 40%. Terasamentele permit ca lucrările să se finalizeze în 2012 pe acest tronson", a afirmat directorul general al Direcţiei Regionale Drumuri şi Poduri Cluj. Potrivit acestuia, porţiunea de autostradă dintre Borş şi Târgu-Mureş, cu o lungime de 256 km, ar putea fi gata în 2014.

Reprezentanţii companiei Bechtel au precizet că, din punctul lor de vedere, totul se rezumă la finanţare: dacă primesc bani, continuă lucrările, dacă nu, nu. Aceştia au menţionat însă că pentru finalizarea lucrărilor între Sânlazăr şi Suplacu de Barcău (peste 20 km) ar trebui o finanţare de 100 milioane de euro.