Ieri, de Ziua Naţională a Franţei, Fundaţia Franco-Română Oradea a organizat o serie de acţiuni omagiale care s-au desfăşurat la Monumentul Eroilor Francezi din Parcul 1 Decembrie. Ca în fiecare an, discursurile invitaţilor şi organizatorilor au reamintit legăturile puternice dintre România şi Franţa, importanţa statului francez în istoria Europei şi sprijinul pe care Franţa l-a acordat României în momente cheie.

Fundaţia Franco-Română Oradea, în parteneriat cu Primăria Oradea şi Consiliul Judeţean Bihor, a organizat o manifestare omagială în data de 14 iulie, cu ocazia Zilei Naţionale a Franţei. Festivitatea a avut loc la Monumentul Eroilor Francezi din Oradea, din Parcul 1 Decembrie, şi a fost moderată, ca în fiecare an, de profesor dr. Sever Dumitraşcu. Omagiul adus eroilor francezi a debutat la ora 11.00, cu intonarea imnurilor de stat ale Franţei şi României. A urmat Te Deum în memoria eroilor francezi căzuţi pe teritoriul României, salutul autorităţilor municipale şi judeţene şi cuvântări omagiale. "În 14 iulie 1789 a început revoluţia de democratizare a Europei, care continuă şi astăzi", a spus, în discursul său, Ştefania Raţ, preşedinte executiv al Fundaţiei Franco-Române Oradea. Raţ a atras atenţia asupra legăturii de sânge, daco-latin, dintre români şi francezi şi a subliniat ajutorul pe care Franţa l-a oferit României de-a lungul istoriei, în momente cheie, cum a fost Primul Război Mondial. "Avem tradiţii comune, o istorie comună şi un viitor comun", a spus Ştefania Raţ. În completare, fiul preşedintei a ţinut un discurs sensibil, în care a suprins istoria şi actualitatea, subliniind că pacea pe care o trăim acum este "cel mai greu război, pacea este un răboi al minţii". Festivitatea a fost animată de un moment artistic susţinut de Grupul Allegria al eco-şcolii gimnaziale "Avram Iancu", solistă Daria Oprea, director profesor dr. Gheorghina Bârlădeanu, profesori coordonatori Steliana Cârciumaru şi Constantin Negruţ. Acţiunea s-a încheiat cu depuneri de coroane.

Ziua Naţională a Franţei

Ziua naţională a Franţei, sărbătorită pe 14 iulie, comemorează căderea, în 1789, a închisorii Bastilia. Deşi în închisoare erau doar şapte deţinuti, Bastilia a devenit simbolul a tot ceea ce fusese detestabil în vechiul regim. În 14 iulie 1790, în Franţa se aniversa Sărbătoarea Federaţiei, sinonim cu reconcilierea naţională. În această zi, regele Ludovic al XVI-lea a jurat credință Națiunii și legii. Ca un ecou, în anul 1880, pe data de 21 mai, Benjamin Raspail a depus un proiect de lege ce propunea adoptarea zilei de 14 iulie ca sărbătoare naţională. Propunerea a fost votată, iar legea a fost promulgată în data de 6 iulie. De asemenea, tot în 14 iulie, anul 1795, "La Marseillaise" a fost oficializat drept imnul naţional al Franţei. Textul iniţial şi muzica au fost compuse de Rouget de Lisle, la Strasbourg, la 26 aprilie 1792, după declararea războiului cu Austria. Melodia a fost cântată de soldaţii din Marsilia la intrarea în Paris, de aici venindu-i şi numele. În timpul Primului Imperiu şi al Restauraţiei, cântecul este interzis. El redevine imn naţional, după Revoluţia din 1830.